PLEȘCÁR, pleșcari, s. m. (Fam.) Persoană care umblă după chilipiruri; chilipirgiu, pleșcaș (2). – Pleașcă + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )
PLEȘCÁR s. v. chilipirgiu. (Sursa: Sinonime )
pleșcár s. m., pl. pleșcári (Sursa: Ortografic )
PLEȘCÁR ~i m. fam. Persoană care umblă după pleașcă; chilipirgiu. /pleașcă + suf. ~ar (Sursa: NODEX )
| pleșcar substantiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | pleșcar | pleșcarul | pleșcară | pleșcara |
| plural | pleșcari | pleșcarii | pleșcare | pleșcarele |
| genitiv-dativ | singular | pleșcar | pleșcarului | pleșcare | pleșcarei |
| plural | pleșcari | pleșcarilor | pleșcare | pleșcarelor |
| vocativ | singular | pleșcarule | pleșcaro |
| plural | pleșcarilor | pleșcarelor |
