Dex.Ro Mobile
PLANORÍSM s. n. 1. Ramură sportivă care se practică cu planorul. 2. Îndeletnicirea de a construi planoare. – Planor + suf. -ism. Cf. rus. planerizm. (Sursa: DEX '98 )

PLANORÍSM n. 1) Gen de sport constând din probe de zbor cu planorul. 2) Meserie de planorist. /planor + suf. ~ism (Sursa: NODEX )

PLANORÍSM s.n. Sport practicat cu planorul. ♦ Îndeletnicirea de a construi aparate de zbor fără motor. [< rus. planorizm]. (Sursa: DN )

PLANORÍSM s. n. 1. sport practicat cu planorul. 2. îndeletnicirea de a construi planoare. (< rus. planorizm) (Sursa: MDN )

planorísm s. n. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
planorism   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular planorism planorismul
plural
genitiv-dativ singular planorism planorismului
plural
vocativ singular
plural