PLÁNCĂ, plănci, s. f. Drum podit cu prăjini, pe care se transportă, prin alunecare, sub acțiunea greutății proprii, bușteni și alte feluri de lemn; uluc. – Din germ. Planke, ucr. planka. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

pláncă, plánci, s.f. (reg.) 1. drum în pantă podit cu prăjini sau cu trunchiuri de copaci și mărginit pe laturi, pe care se transportă, prin alunecare, buștenii grei; jilep. 2. podea de trunchi de copac pe care se depozitează buștenii (în pădure sau în curtea fabricii de cherestea). 3. chinga căpriorilor casei. (Sursa: DAR ) Copy to clipboard

pláncă s. f., g.-d. art. plăncii; pl. plănci (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

PLÁNCĂ plănci f. Drum din prăjini, pe care se transportă prin alunecare bușteni și alte feluri de lemn. /<germ. Planke, ucr. planka (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard