Dex.Ro Mobile
PLANÁRIE, planarii, s. f. Gen de vierme platelmint, cu corpul oval-alungit, lung de 1-2 cm, și cu mare putere de regenerare, care trăiește mai ales în râuri de munte și de deal (Planaria). – Din fr. planaire. (Sursa: DEX '98 )

PLANÁRIE s.f. (Zool.) Specie de vierme lat de apă dulce. [< lat. planaria, cf. fr. planaire]. (Sursa: DN )

PLANÁRIE s. f. specie de vierme platelmint de apă dulce din clasa turbelariatelor. (< lat. planaria, fr. planaire) (Sursa: MDN )

planárie s. f. (sil. -ri-e), art. planária (sil. -ri-a), g.-d. art. planáriei; pl. planárii, art. planáriile (sil. -ri-i-) (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
planarie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular planarie planaria
plural planarii planariile
genitiv-dativ singular planarii planariei
plural planarii planariilor
vocativ singular planarie, planario
plural planariilor