PIULÍȚĂ, piulițe, s. f. 1. Vas mic de metal, de lemn etc. întrebuințat în gospodărie, în laborator etc., în care se pisează cu pisălogul diverse substanțe; piuă (2) mică. 2. Piesă de metal care are o gaură cu filet și care se poate înșuruba pe o tijă cu un filet corespunzător. [Pr.: pi-u-] – Piuă + suf. -uliță. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PIULÍȚĂ s. 1. (reg.) mojar, pisolniță, piușoară, piuță, (Mold.) chisău, (Mold. și Olt.) solniță. (~ pentru pisat condimentele.) 2. (TEHN.) mutelcă, (reg.) gâscă, (înv.) târșie. (~ pentru asamblări.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

PIULÍȚĂ s. v. broască. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

piulíță s. f. (sil. pi-u-), g.-d. art. piulíței; pl. piulíțe (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

PIULÍȚĂ ~e f. Piesă de metal, prevăzută cu o gaură filetată, care servește, împreună cu un șurub, la asamblarea unor piese; mutelcă. [Sil. pi-u-] /piuă + suf. ~uliță (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard