PISCIVÓR, -Ă, piscivori, -e, adj. (Livr.) Care se hrănește cu pește. – Din fr. piscivore. (Sursa: DEX '98 )
PISCIVÓR, -Ă adj. Care se hrănește cu pește. [< fr. piscivore, cf. lat. piscis – pește, vorare – a mânca]. (Sursa: DN )
PISCIVÓR, -Ă adj. care se hrănește cu pește. (< fr. piscivore) (Sursa: MDN )
piscivór adj. m., pl. piscivóri; f. sg. piscivóră, pl. piscivóre (Sursa: Ortografic )
PISCIVÓR ~ă (~i, ~e) livr. Care se hrănește cu pește. /<fr. piscivore (Sursa: NODEX )
| piscivor adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | piscivor | piscivorul | piscivoră | piscivora |
| plural | piscivori | piscivorii | piscivore | piscivorele |
| genitiv-dativ | singular | piscivor | piscivorului | piscivore | piscivorei |
| plural | piscivori | piscivorilor | piscivore | piscivorelor |
| vocativ | singular | piscivorule | piscivoro |
| plural | piscivorilor | piscivorelor |
