PIROMÉTRU, pirometre, s. n. Instrument folosit (în metalurgie) pentru măsurarea temperaturilor înalte. – Din fr. pyromètre. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PIROMÉTRU s.n. Instrument folosit în metalurgie pentru măsurarea temperaturilor foarte înalte. [< fr. pyromètre, cf. gr. pyr – foc, metron – măsură]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

PIROMÉTRU s. n. instrument în pirometrie. ♦ ~ ceramic = corp de formă piramidală din diferite amestecuri de materiale ceramice care se înmoaie la o anumită temperatură. (< fr. pyromètre) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

pirométru s. n. (sil. -tru), art. pirométrul; pl. pirométre (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

PIROMÉTRU ~e n. Instrument pentru măsurarea temperaturilor foarte înalte (folosit în metalurgie, energetică, chimie). /<fr. pyrometre (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

PIROMETRU CERÁMIC s. (FIZ.) con pirometric, con Seger. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard