PIRÁT,pirați, s. m. Persoană care se îndeletnicește cu pirateria, care comite acte de piraterie; hoț de mare, corsar. ♦ Persoană care comite infracțiunea de piraterie aeriană. ♦ Fig. Individ fără scrupule, care se îmbogățește prin jaf, tâlhărie etc. – Din fr. pirate. (Sursa: DEX '98 )
PIRÁTs.m. Hoț, tâlhar care străbate mările pentru a jefui, a prăda. V. corsar. ♦ Navă pirată = Navă armată al cărei echipaj săvârșește acte de piraterie. ♦ Cel care săvârșește acte de piraterie. ♦ Cel care săvârșește acte de piraterie aeriană. ♦ (Fig.) Individ fără scrupule, care se îmbogățește prin jaf etc. [< fr. pirate, it., lat. pirata]. (Sursa: DN )
PIRÁT I. s. m. cel care săvârșește acte de piraterie. II. adj. stație ~ = stație radiofonică clandestină; navă ~ = navă armată al cărei echipaj săvârșește acte de piraterie. (< fr. pirate, lat. pirata, gr. pirates) (Sursa: MDN )
PIRÁT s. corsar, (înv. și pop.) hoț de mare, tâlhar de mare. (Sursa: Sinonime )
pirát s. m., pl. piráți (Sursa: Ortografic )
PIRÁT ~țim. Hoț de mare; corsar. ◊ ~ aerian a) persoană care comite un act de violență armată asupra echipajului unui avion, pentru a-i schimba cursul; b) aviator care atacă obiecte nemilitare. /<fr. pirate (Sursa: NODEX )
