PILÁSTRU, pilaștri, s. m. Stâlp paralelipipedic prevăzut de obicei cu o bază și cu un capitel, care servește ca element de ornamentație sau de consolidare a unui zid. – Din fr. pilastre, it. pilastro. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PILÁSTRU s.m. Stâlp (cu secțiune dreptunghiulară) care servește ca ornament sau pentru consolidarea unui zid. [Pl. -ștri. / < fr. pilastre, it. pilastro]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

PILÁSTRU s. m. stâlp (cu secțiune dreptunghiulară) folosit ca ornament sau pentru consolidarea unui zid. (< fr. pilastre) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

pilástru s. m., art. pilástrul; pl. piláștri, art. piláștrii (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

PILÁSTRU ~ștri m. arhit. Element arhitectural în formă de stâlp paralelipipedic, prevăzut cu o bază și cu un capitel, care servește ca element decorativ sau de rezistență. /<fr. pilastre, it. pilastro (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard