piftií, pers. 3 sg. piftiéște, vb. IV refl. (reg.) a se face, a se închega ca piftia; a se piftui. (Sursa: DAR )
PIFTÍE,piftii, s. f. Mâncare preparată din carne, oase și cartilaje (de porc), fierte timp îndelungat într-o zeamă (cu usturoi), care, după răcire, se încheagă și devine gelatinoasă; răcituri. ◊ Expr. (Fam.) A face (pe cineva) piftie = a bate foarte tare (pe cineva). – Din bg. pihtija, ngr. pihti. (Sursa: DEX '98 )
PIFTÍE ~if. Fel de mâncare rece, pregătită din carne de pasăre, picioare sau cap de porc ori de vită, fierte timp îndelungat la foc mic într-o zeamă condimentată, care se încheagă după răcire. ◊ A face ~ (pe cineva) a bate foarte tare pe cineva. /<bulg. pihtija, ngr. pihtí (Sursa: NODEX )
PIFTÍE s. răcituri (pl.), (reg.) aituri (pl.), cotoroage (pl.), înghețătură, piciorong, pistoseli (pl.), răsol, reci (pl.), străgheață, (Mold.) plachie, (Olt. și Ban.) tremurici (pl.). (~ de porc.) (Sursa: Sinonime )
PIFTÍE s. v. gel. (Sursa: Sinonime )
piftíe (piftíi), s. f. – Gelatină de carne, răcituri. – Var. Banat piftui. Ngr. πηχτή, din ngr. πηϰτή „gelatină” (Cihac, II, 686), cf. tc. pihti, bg. pihtija, sb. pitija. După Lokotsch 1670 din per. pühti „gelatină” care pare să fie același cuvînt. (Sursa: DER )
piftíe s. f., art. piftía, g.-d. art. piftíei; pl. piftíi, art. piftíile (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
piftie substantiv feminin
nearticulat
articulat
nominativ-acuzativ
singular
piftie
piftia
plural
piftii
piftiile
genitiv-dativ
singular
piftii
piftiei
plural
piftii
piftiilor
vocativ
singular
piftie, piftio
plural
piftiilor
piftii
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.