Dex.Ro Mobile
PICHERE, picheri, s. f. (Ornit.; reg.) Bibilică. – Din pichiri (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )

píchere / píchire (bibilică) (reg.) s. f., g.-d. art. pícherii / píchirii; pl. pícheri / píchiri (Sursa: DOOM 2 )

PÍCHERE s. v. bibilică. (Sursa: Sinonime )

píchere, pícheri și píchere, s.f. (reg.) 1. bibilică, pică, câță. 2. material textil cu buline, asemănător penelor bibilicii (picherei). (Sursa: DAR )

PICHÉR2, pichere, s. n. Piesă la războiul de țesut mecanic așezată la capetele suveicii, care servește la amortizarea mișcării suveicii. – Din germ. Picker. (Sursa: DEX '98 )

PICHÉR s.n. Piesă la războiul de țesut, care amortizează mișcarea suveicii; tachet. [< germ. Picker]. (Sursa: DN )

PICHÉR2 s. n. piesă la războiul de țesut, care amortizează mișcarea suveicii. (< germ. Picker) (Sursa: MDN )

pícher (la războiul de țesut) s. n., pl. píchere (Sursa: Ortografic )

píchere/píchire s. f. (bibilică), g.-d. art. pícherii/píchirii; pl. pícheri/píchiri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
picher (piesă; -e)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular picher picherul
plural pichere picherele
genitiv-dativ singular picher picherului
plural pichere picherelor
vocativ singular
plural

pichere   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pichere picherea
plural picheri picherile
genitiv-dativ singular picheri picherii
plural picheri picherilor
vocativ singular pichere, pichereo
plural picherilor