(A fi) cu un picior în groapă (și cu unul afară) = (a fi) foarte bătrân, prăpădit, bolnav; (a fi) aproape de moarte
(Nostim și) cu picățele = (despre oameni) plin de haz; atrăgător, picant
(Nu-i) nici picior de om sau nu-i (nici) picior de om = (nu-i) nimeni
A (nu) fi (cu picioarele) pe pământ = a (nu) avea simțul realității
A apuca pe dumnezeu de picior = a simți o mare bucurie
A avea boală pe cineva = a avea ciudă, necaz, pică, invidie pe cineva
A avea lipici = a atrage, a fermeca, a seduce pe cineva (prin înfățișare sau fel de a fi)
A bea la botul calului = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală
A cădea (sau a pica) la așternut = (la ghicitul în cărți) a prevesti venirea cuiva (străin) în casă
A cădea cu hârzobul din cer = a veni, a pica pe neașteptate; a se realiza de la sine
A da (cuiva sau la ceva) cu piciorul = a respinge (pe cineva sau ceva); a scăpa un prilej favorabil
A da binelui cu piciorul = a nu accepta o situație bună
A da din mâini (și din picioare) = a face eforturi pentru obținerea unui lucru, a se strădui, a-și da osteneala
A despica (sau a tăia) firul (de păr) în patru = a cerceta în mod minuțios, a se ocupa de ceva cu minuțiozitate exagerată, mai mult decât este necesar
A face (sau a căpăta) picioare = (despre obiecte) a dispărea
A fi (sau a se afla etc.) pe picior de pace (sau de război) = a fi (sau a se afla etc.) în stare de pace (sau de război)
A fi cu un picior în groapă = a fi aproape de moarte
A frământa pământul = a bate pământul cu picioarele prin lovituri puternice și repetate
A i se lega picioarele = a nu mai putea umbla sau a umbla cu mare greutate
A i se tăia (sau a i se înmuia) cuiva (mâinile și) picioarele = a avea o senzație de slăbiciune fizică; a nu se putea stăpâni (de emoție, de durere etc.)
A i se tăia cuiva (mâinile și) picioarele = a-i slăbi, a i se muia cuiva (mâinile și) picioarele
A i se tăia cuiva genunchii = a avea senzația că nu se mai poate ține pe picioare (de emoție)
A lega (pe cineva) cobză = a lega (pe cineva) strâns (de mâini și de picioare)
A lega (pe cineva) de mâini și de picioare = a imobiliza (pe cineva); a nu lăsa (cuiva) posibilitatea să acționeze
A lega cuiva mâinile (și picioarele) sau a lega (sau a fi legat) de mâini și de picioare = a pune pe cineva sau a fi în imposibilitate să acționeze
A lega pe cineva de mâini și de picioare = a împiedica pe cineva să acționeze
A lua (pe cineva sau ceva) în batjocură (sau în bătaie de joc, în râs, în zeflemea, peste picior etc.) = a-și bate joc de cineva
A nu fi cu picioarele pe pământ = a fi distrat, a nu avea simțul realității
A nu se mai (putea) ține pe (sau în) picioare = a cădea (de osteneală, de somn, de boală etc.)
A nu-i (mai) sta (cuiva) picioarele sau a nu-și mai strânge picioarele = a nu (mai) sta potolit, liniștit, a alerga de colo-colo; a umbla mult
A număra foile la (sau din) plăcintă = a-și face prea multe socoteli, a despica firul în patru
A o lua din loc (sau la picior) = a pleca repede
A pica (sau a cădea) din cer = a) a sosi pe neașteptate; b) a nu putea înțelege; a fi străin de aceea ce se întâmplă în jur
A pica cerul pe cineva = a) a se simți foarte rușinat; b) a rămâne uimit, a fi surprins de ceva
A pica de fazan = a fi păcălit (din naivitate)
A pica de somn (sau de oboseală) = a fi foarte obosit
A prinde (undeva) picior = a se așeza, a se stabili undeva
A prinde lipici de cineva = a se îndrăgosti de cineva
A pune (cuiva ceva) la picioare (sau la picioarele cuiva) = a oferi (cuiva ceva util, valoros)
A pune (pe cineva) sub sabie sau a pune (cuiva) capul sub picior = a ucide
A pune pe picioare = a) a iniția, a organiza ceva, a face să meargă, să funcționeze; b) a îngriji un bolnav și a-l însănătoși
A pune piciorul (undeva) = a călca, a păși, , a pătrunde, a se instala undeva; a frecventa pe cineva
A pune piciorul pe grumazul cuiva = a robi, a subjuga pe cineva
A pune piciorul în prag = a se opune cu dârzenie la ceva, a avea o atitudine intransigentă, a soma pe cineva să facă ceva
A scula (sau a pune etc.) în picioare = a mobiliza în vederea unei acțiuni
A scăpăra din picioare = a bate din picioare; a fi nerăbdător
A se pune (sau a fi) pe (sau în) picioare = a) a se însănătoși după o boală (lungă); b) a se reface din punct de vedere material
A se ridica în capul oaselor = a se scula și a sta așezat sau în picioare pe locul unde mai înainte fusese culcat
A se topi (sau a se usca, a pieri, a se pierde) pe (sau din, de pe) picioare ori d(e)-a-n picioarele = a slăbi, a se prăpădi cu încetul
PIC1, (I) interj., (II) picuri, s. n. I. Interj. (Adesea repetat) 1. Cuvânt care imită sunetul produs de căderea în picături a unui lichid pe un obiect tare. 2. (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de ciocul păsărilor când ciugulesc. II. S. n. 1. Picătură (1), strop. 2. Cantitate, măsură, durată etc. (foarte) mică din ceva; strop, fir, fărâmă. ◊ Loc. adv. (Câte) un pic = a) puțin; b) (în construcții negative) deloc. Nici pic = deloc, câtuși de puțin. Pic cu pic = puțin câte puțin, încetul cu încetul. ◊ Loc. adv. și adj. Fără (un sau nici un) pic de... = (care e) lipsit (cu totul) de... [Var.: (reg.) pícur s. m.] – Onomatopee. (Sursa: DEX '98 )
PIC2,picuri, s. n. Ciocan de abataj. – Din germ. Pick[hammer]. (Sursa: DEX '98 )
PIC3 s. n. Produs chimic folosit pentru scoaterea petelor de cerneală (albastră). – Din picătură (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )
PIC1s.n.1. Vergă așezată oblic pe catargul de la pupă, pe care se leagă partea de sus a unei pânze. ◊ La pic scurt (despre ancoră) = cu puțin lanț la apă. 2. Compartiment etanș la extremitatea dinspre proră sau dinspre pupă a unei nave. [< fr. pic]. (Sursa: DN )
PIC1s. n.1. vergă așezată oblic pe catargul de la pupă, pe care se leagă partea de sus a unei pânze. ♦ la ~ scurt = (despre ancoră) cu puțin lanț la apă. 2. compartiment etanș la extremitatea dinspre proră sau dinspre pupă a unei nave. (< fr. pic) (Sursa: MDN )
PIC2s. n. pichamăr. (< germ. Pick/hammer/) (Sursa: MDN )
PIC interj., s. I. interj. țâr! (Apa se prelinge și face: ~!, ~.) II. s. 1. v. picătură. 2. v. bucățică. 3. fărâmă, fir, picătură, pișcătură, strop, (reg.) piculete, strelice, țâră, (Mold. și Munt.) sleamă, (fig.) scânteie. (Nici un ~ de ...)4. (fig.) dram, strop. (Un ~ de noroc, de minte.) (Sursa: Sinonime )
PIC s. v. picon. (Sursa: Sinonime )
pic interj. – Imită zgomotul produs de o picătură în cădere. Creație expresivă, cf. poc, pac, plici și rădăcina romanică picc- (Koerting 7131; REW 6494). – Der. pic, s. n. (picătură, strop; puțin, cantitate mică), cf. mr. k’ic, megl. chică, alb. pikë, calabr. picca; pica, vb. (a picura; a face să picure; a cădea; a surveni; a veni pe neașteptate), cf. alb. pikoń, mr. k’icu, k’icare, megl. pic, picare; picat, adj. (pestriț, pătat); picat, s. m. (picurat; cădere); picățea, s. f. (bulină pe stofe; nostim, atrăgător); picătoare, s. f. (Trans., vas pentru untură care se pune sub grătar); picătură, s. f. (strop; gută), format din pica ca sburătură de la sbura; picura, vb. (a cădea strop cu strop, a asuda; a dormita), de la pl. picuri, ca pica de la sing. pic; picur, s. n. (picurare); picură, s. f. (burniță); picurătoare (var. picătoare), s. f. (rar, pipetă); picuriș, s. n. (picurat; loc unde se prelinge apa); picuș, s. n. (strop; vin, băutură; cîștig neașteptat, remunerare neașteptată, a unui funcționar); picui, vb. (a picura); picoti, vb. (a dormita); picoteală, s. f. (toropeală); întrumpic, adv. (Trans., amănunțit); întrumpica, vb. refl. (a se înțelege), cf. D. Maniu, Cah. S. Pușcariu, I, 188-93. (Sursa: DER )
pic interj. (Sursa: Ortografic )
pic s. n. /pícur s. m. (picătură), pl. pícuri (Sursa: Ortografic )
pic (fărâmă) s. n. (Sursa: Ortografic )
pic (miner., nav.) s. n., pl. pícuri (Sursa: Ortografic )
PICÁ1,pic, vb. I. 1. Intranz. (Înv. și pop.) A cădea de la o oarecare înălțime. ◊ Expr. (Fam.) A pica (sau a fi picat) (ca) din cer (sau din lună, din nori, din stele) = a) a veni pe neașteptate; b) a fi dezorientat, a nu ști ce să facă. A pica cerul pe cineva = a) a se simți foarte rușinat; b) a rămâne uimit, a fi surprins de ceva. ♦ A se desprinde, a se desface dintr-un tot, dintr-un ansamblu (căzând jos, pierzându-se etc.). ♦ (Fam.; despre îmbrăcăminte) A nu se mai ține (pe corp) (din cauza dimensiunilor exagerate); p. ext. a fi numai zdrențe. ♦ (Despre ființe) A-și pierde poziția verticală (căzând la pământ); a se prăbuși, a se răsturna, a se prăvăli. ◊ Expr. A pica de somn (sau de oboseală) = a fi foarte obosit. A pica în genunchi (înaintea cuiva) = a cădea în genunchi (pentru a ruga, a implora, a solicita etc.). Frumos (sau frumușel) de pică = foarte frumos, neînchipuit de frumos. ♦ (Despre clădiri) A se dărâma, a se surpa, a se nărui. ♦ Fig. A muri (în luptă). ♦ Fig. (Fam.) A nu reuși la un examen, la un concurs etc. ◊ Tranz. Profesorul l-a picat la examen.2. Tranz. (Înv. și pop.) A face să cadă în picături (un lichid, o materie topită). ◊ Expr. Să-l (sau să mă, să ne etc.) pici cu ceară (sau cu lumânarea) = orice ai face, pentru nimic în lume, cu nici un preț, nicidecum. ♦ Intranz. A cădea în picături; spec. (impers.) (sens curent) a ploua ușor, cu stropi rări. ♦ Refl., intranz., și tranz. A (se) păta, a (se) murdări cu ceva. 3. Intranz. (Fam.) A intra în posesiunea unui lucru, a dobândi ceva în mod întâmplător; a câștiga ceva (în mod ocazional sau ilicit). ◊ Expr. A pica în mâna (sau în palma, în mâinile) cuiva = a ajunge în puterea, la discreția cuiva. 4. Intranz. (Fam.) A sosi pe neașteptate; a se ivi, a apărea. 5. Intranz. (Înv. și pop.) A cădea în..., a da în..., a fi cuprins de... ♦ (Pop.; despre zile, evenimente etc.) A se nimeri la o anumită dată; a cădea, a fi. 6. Tranz. (Pop.) A lovi, a atinge pe cineva (țintindu-l cu ceva). – Din pic1. (Sursa: DEX '98 )
A PICÁ1 pic 1.intranz. 1) A se mișca de sus în jos sub acțiunea forței de gravitație; a cădea. ◊ A fi picat (sau căzut) din cer (sau din lună, din pod) a) a rămâne uimit, auzind lucruri foarte cunoscute; b) a fi dezorientat, buimăcit; c) a veni pe neașteptate. 2) A-și pierde poziția verticală (răsturnându-se); a înceta de a mai sta drept; a se prăvăli; a cădea; a se răsturna. ◊ ~ la examen a nu reuși la examen. ~ de somn a simți o dorință irezistibilă de a dormi. ~ de oboseală a fi foarte obosit. ~ în genunchi a se ruga cu umilință. 3) (despre zăpadă, grindină, ploaie, brumă sau rouă) A se așterne la suprafața pământului; a cădea. 4) (despre lichide) A curge în picături; a picura. 5) A ajunge pe neașteptate (într-un loc sau într-o situație); a nimeri; a cădea; a se pomeni; a se trezi. ◊ ~ în mâna (sau mâinile) cuiva a ajunge la discreția cuiva. 6) (construit cu dativul persoanei) A dobândi întâmplător; a cădea. 7) (despre sărbători, întâmplări, evenimente etc.) A coincide cu o anumită zi sau dată din calendar; a cădea. 2.tranz. 1) (lichide) A face să curgă în picături; a picura. 2) (medicamente lichide) A introduce picătură cu picătură; a administra printr-o instilație; a picura; a instila. /Din pic (Sursa: NODEX )
PIC1interj. (se folosește, deseori repetat, pentru a reda zgomotul produs de căderea picăturilor unui lichid pe o suprafață). /Onomat. (Sursa: NODEX )
PIC2 ~urin. 1) Părticică globulară de lichid; strop; picătură. 2) Cantitate foarte mică din ceva; fărâmitură; picătură; strop; dram. ~ de făină. 3) Durată foarte scurtă. ~ de timp. /Onomat. (Sursa: NODEX )
PIC3n. Produs chimic folosit pentru curățarea petelor de cerneală. /Din picătură (Sursa: NODEX )
PICÁvb. I. intr. (Av.) A face un picaj. [P.i. pic, pichez. / < fr. piquer]. (Sursa: DN )
PICÁ vb. 1. v. cădea. 2. v. prăbuși.3. a cădea, a se prăbuși, a se prăvăli, a se răsturna, (rar) a se poticni. (A ~ grămadă.)4. a cădea, a eșua. (A ~ la examen.)5. v. picura. 6. a se așeza, a se așterne, a cădea, a se depune, a se lăsa. (A ~ bruma peste câmpii.)7. v. curge. 8. v. apărea. 9. v. sosi. (Sursa: Sinonime )
picá, pic, vb. I 1. (înv. și pop.; despre lichide) a picura. 2. (pop.; despre materii vâscoase) a se scurge, a se prelinge. 3. (reg.; despre rouă, brumă etc.) a se lăsa, a se așterne, a se așeza, a cădea. 4. (pop.; impers.) plouă ușor, picură, picurează, stropește, udă. 5. (înv. și pop.; despre obiecte și ființe) a cădea de la o oarecare înălțime. 6. (înv. și pop.; despre părțile unui obiect) a se desprinde, a se desface, a se detașa din ansamblu. 7. (reg.; despre brațe, picioare) a se scrânti. 8. (reg.; despre îmbrăcăminte) a fi numai zdrențe, a nu se mai ține pe corp; a curge. 9. (pop. și fam.) a cădea la pământ, a-și pierde poziția verticală, a se prăbuși, a se răsturna (la pământ); (despre construcții) a se nărui, a se dărâma, a se prăbuși. 10. (reg.; despre plante) a se apleca spre pământ, a se îndoi într-o parte, a se culca. 11. (fig.; înv. și pop.) a muri. 12. (pop. și fam.) a nu reuși la un examen, la un concurs. 13. (înv. și pop.) a (se) păta, a (se) murdări cu ceva. 14. (pop. și fam.) a intra în posesia unui lucru, a dobândi ceva în mod întâmplător; a câștiga ceva (ocazional sau ilicit). 15. (pop. și fam.) a veni, a sosi (pe neașteptate, din întâmplare) într-un loc; a se ivi, a apărea. 16. (pop.; despre zile, evenimente, ocazii festive, sărbători) a se nimeri la o anumită dată, într-o anumită perioadă; a cădea, a fi; a veni. 17. (înv. și pop.) a ajunge într-o anumită situație, stare, împrejurare; a fi cuprins de ..., a cădea în ..., a da în ... 18. (pop.) a lovi, a atinge (țintind). (Sursa: DAR )
picá (a cădea) vb., ind. prez. 1 sg. pic, 3 sg. și pl. pícă (Sursa: Ortografic )
