PESCUÍ,pescuiesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A prinde pește (1) sau alte animale acvatice (comestibile), de obicei cu ajutorul unor instrumente speciale; a se îndeletnici cu prinderea peștelui sau a altor animale de apă; a pescări. ◊ Expr. A pescui în apă tulbure = a profita de o situație încordată sau confuză pentru a trage foloase personale. 2. Tranz. A scoate pe cineva sau ceva din apă (pentru a salva, a recupera). 3. Tranz. Fig. (Fam.) A face rost de ceva greu de obținut. ♦ (Arg.) A acosta pe cineva; a agăța. – Din pește (după pescar). (Sursa: DEX '98 )
PESCUÍ vb. a prinde, (înv. și reg.) a pescări, (înv.) a vâna. (A ~ doi crapi.) (Sursa: Sinonime )
PESCUÍ vb. v. acosta. (Sursa: Sinonime )
pescuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pescuiésc, imperf. 3 sg. pescuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. pescuiáscă (Sursa: Ortografic )
A PESCUÍ ~iésc 1.tranz. 1) (varietăți de pește sau alte vietăți acvatice) A prinde cu ajutorul unor instrumente speciale. ◊ ~ în apă tulbure a trage foloase dintr-o situație confuză sau dificilă. 2) (oameni sau obiecte căzute în apă) A scoate la suprafață sau la mal. 3) fig. fam. (obiecte deficitare) A procura prin diverse mijloace (ilicite). 2. intranz. A practica ocupația de pescar; a se ocupa cu prinderea peștelui; a fi pescar. /Din pește (Sursa: NODEX )
