PÉRJĂ, perje, s. f. Specie de prună a cărei carne se dezlipește ușor de pe sâmbure; p. gener. (reg.) prună. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )
PÉRJĂ s. v. prună. (Sursa: Sinonime )
pérjă s. f., g.-d. art. pérjei; pl. pérje (Sursa: Ortografic )
PÉRJĂ ~e f. reg. Fruct al perjului; prună. /<săs. piersch (Sursa: NODEX )
| perjă substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | perjă | perja |
| plural | perje | perjele |
| genitiv-dativ | singular | perje | perjei |
| plural | perje | perjelor |
| vocativ | singular | perjă, perjo |
| plural | perjelor |
