PERFECȚIONÍSM s. n. 1. Tendință de a atinge perfecțiunea. 2. (Med.) Tendință maladivă spre perfecțiune, care, ignorând, eliminând realizările parțiale, frânează orice realizare. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. perfectionnisme. (Sursa: DEX '98 )
PERFECȚIONÍSMs.n. Tendință de a atinge perfecțiunea, progresul nelimitat. ♦ Tendință nevrotică de a atinge imposibilul, care poate merge până la obsesie. [< fr. perfectionnisme]. (Sursa: DN )
PERFECȚIONÍSMs. n. 1. tendință de a atinge perfecțiunea, progresul nelimitat. 2. tendință nevrotică de a atinge imposibilul, care poate merge până la obsesie. (< fr. perfectionnisme) (Sursa: MDN )