PERCÉPE,percép, vb. III. Tranz. 1. A sesiza ceva cu ajutorul simțurilor și al gândirii, prin reflectare nemijlocită; p. ext. a înțelege, a pricepe. 2. A încasa un impozit sau o taxă oficială. – Din lat. percipere (după pricepe). (Sursa: DEX '98 )
PERCÉPEvb. III. tr.1. A încasa (un impozit, o taxă etc.). 2. A sesiza cu ajutorul simțurilor și al gândirii, prin reflectare nemijlocită, obiectele și fenomenele din realitatea înconjurătoare; a simți. [P.i. percép, conj. 3 -eapă. / < lat. percipere, cf. it. percepire, fr. percevoir]. (Sursa: DN )
PERCÉPEvb. tr. 1. a încasa (un impozit, o taxă). 2. a sesiza cu ajutorul simțurilor și al gândirii, obiectele și fenomenele lumii înconjurătoare. (< lat. percipere) (Sursa: MDN )
PERCÉPE vb. I. 1. a simți. (~ un miros plăcut.)2. a înregistra. (~ toate senzațiile comune.)3. v. distinge. 4. v. observa. 5. v. înțelege. II. a încasa, a strânge. (A ~ impozitele.) (Sursa: Sinonime )
percépe (percép, percepút), vb. – 1. A simți. – 2. A încasa, a primi. Lat. percipere (sec. XIX), dubletul neol. al lui pricepe. – Der. (din fr.) perceptibil, adj.; imperceptibil, adj.; perceptibilitate, s. f.; imperceptibilitate, s. f.; perceptiv, adj.; percepțiune, s. f.; percepție, s. f. (oficiu pentru impozite); perceptor, s. m. (Sursa: DER )
percépe vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. percép, imperf. 3 sg. percepeá, 1 pl. percépem; conj. prez. 3 sg. și pl. perceápă; part. percepút (Sursa: Ortografic )
A PERCÉPE1 percéptranz. (obiecte și fenomene din lumea înconjurătoare) A cunoaște prin mijlocirea organelor de simț și prin reflectarea în conștiință; a sesiza prin simțuri și cu ajutorul gândirii. Urechea omului nu ~ ultrasunetele. /<lat. percipere (Sursa: NODEX )
A PERCÉPE2 percéptranz. (impozite, taxe, sume de bani etc.) A primi în calitate de contribuție sau de amendă (de la persoane sau întreprinderi). /<lat. percipere (Sursa: NODEX )
