PEPÍTĂ, pepite, s. f. Bucată masivă de aur nativ. – Din fr. pépite. (Sursa: DEX '98 )
PEPÍTĂ s.f. Bucată de aur nativ. [< fr. pépite, germ. Pepita, cf. sp. pepita – grăunte]. (Sursa: DN )
PEPÍTĂ s. f. bucată (de aur) în stare nativă. (< fr. pépite) (Sursa: MDN )
pepítă (bucată de aur) s. f., pl. pepíte (Sursa: Ortografic )
PEPÍTĂ ~e f. Bucată de metal nativ, în special din aur. /<fr. pépite (Sursa: NODEX )
| pepită substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | pepită | pepita |
| plural | pepite | pepitele |
| genitiv-dativ | singular | pepite | pepitei |
| plural | pepite | pepitelor |
| vocativ | singular | pepită, pepito |
| plural | pepitelor |
