PENÁR, penare, s. n. Cutioară paralelipipedică în care școlarii își țin creioanele, penițele, gumele etc. – După germ. Pennal. (Sursa: DEX '98 )
PENÁR s.n. Cutiuță în care se păstrează penițele, tocurile, creioanele etc. [Var. penal s.n. / după germ. Pennal]. (Sursa: DN )
PENÁR s. n. cutiuță în care se păstrează penițele, creioanele etc.; plumieră. (după germ. Pennal) (Sursa: MDN )
PENÁR s. (rar) plumieră. (~ pentru școlari.) (Sursa: Sinonime )
penár s. n., pl. penáre (Sursa: Ortografic )
PENÁR ~e n. Cutiuță dreptunghiulară în care elevii își poartă accesoriile pentru scris. /<germ. Pennal (Sursa: NODEX )
| penar substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | penar | penarul |
| plural | penare | penarele |
| genitiv-dativ | singular | penar | penarului |
| plural | penare | penarelor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
