PEDEÁPSĂ,pedepse, s. f. 1. Măsură de represiune, sancțiune aplicată celui care a săvârșit o greșeală; spec. măsură de constrângere prevăzută de lege și aplicată cuiva de o instanță judecătorească drept sancțiune pentru o infracțiune; condamnare, osândă; situație în care se află cel pedepsit, condamnat. 2. Fig. Suferință (fizică sau morală), chin, supliciu; necaz, nenorocire. – Din pedepsi (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )
PEDEÁPSĂ s. 1.(JUR.) sancțiune, (înv. și reg.) ceartă, ștraf, (înv.) pilduire, strânsoare. (A primit o ~ exemplară pentru fapta sa.)2. v. condamnare. 3. v. penitență. 4. plată, răsplată, recompensă, (înv.) răsplătire. (Și-a luat ~ cuvenită.) (Sursa: Sinonime )
pedeápsă s. f., g.-d. art. pedépsei; pl. pedépse (Sursa: Ortografic )
PEDEÁPSĂ pedépsef. 1) Măsură luată împotriva cuiva pentru încălcarea unor norme sau legi. ~ corporalăv.CORPORAL. ◊ ~ capitală pedeapsă cu moartea. 2) fig. Suferință (fizică sau morală) care este sau pare a fi o consecință a greșelilor comise. [G.-D. pedepsei] /v. a (se) pedepsi (Sursa: NODEX )