PATRAFÍR,patrafire, s. n. Obiect din odăjdiile bisericești, în formă de fâșie lungă de stofă, de mătase etc., pe care sunt brodate motive religioase, purtat de preoți peste stihar, când oficiază. [Var.: epitrahíl (înv.) patrahíl, patrahír s. n.] – Din sl. petrahilŭ, ngr. epitrahílion. (Sursa: DEX '98 )
PATRAFÍR s. (BIS.) epitrahil. (Sursa: Sinonime )
patrafír (patrafíre), s. n. – Varietate de casulă purtată de preoții ortodocși. – Var. patrafil, patrahil, patrahir, epitrahil, epitrafil. Mgr. ἐπιτραχήλιον (Murnu 43), ngr. πετραχήλι, cf. sl. jepitrachilĭ. (Sursa: DER )
patrafír s. n. (sil. -tra-), pl. patrafíre (Sursa: Ortografic )
PATRAFÍR ~en. bis. Fâșie de stofă, ornamentată, pe care o îmbracă preoții peste stihar în timpul slujbei. /<sl. petraholu (Sursa: NODEX )
