PATOGENÉTIC, -Ă, patogenetici, -ce, adj. Care aparține patogeniei, privitor la patogenie. – Din fr. pathogénétique. (Sursa: DEX '98 )
PATOGENÉTIC, -Ă adj. Care se referă la patogenie, care ține de patogenie. [< fr. pathogénétique]. (Sursa: DN )
PATOGENÉTIC, -Ă adj. referitor la patogenie. (< fr. pathogénétique) (Sursa: MDN )
PATOGENÉTIC adj. (MED.) (rar) patogenic. (Agent ~.) (Sursa: Sinonime )
patogenétic adj. → genetic (Sursa: Ortografic )
PATOGENÉTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de patogenie; propriu patogeniei. /<fr. pathogénétique (Sursa: NODEX )
| patogenetic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | patogenetic | patogeneticul | patogenetică | patogenetica |
| plural | patogenetici | patogeneticii | patogenetice | patogeneticele |
| genitiv-dativ | singular | patogenetic | patogeneticului | patogenetice | patogeneticei |
| plural | patogenetici | patogeneticilor | patogenetice | patogeneticelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
