PĂȚÍT1 s. n. (Rar) Faptul de a păți; întâmplare sau șir de întâmplări (neplăcute) pe care le trăiește cineva. – V. păți. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PĂȚÍT2, -Ă, pățiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care a trecut prin multe încercări în viață, care a văzut și a trăit multe; p. ext. cu experiență, încercat, experimentat. ◊ Expr. (A fi) Stan pățitul = (a fi) om cu experiență. – V. păți. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PĂȚÍT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre persoane) Care a avut multe întâmplări neplăcute; trecut prin multe încercări în viață. ◊ Din ~te din experiență. (A fi) Stan ~tul (a fi) om cu experiență. /v. a păți (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

PĂȚÍT adj. experimentat, încercat. (Om ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

PĂȚÍT adj. v. chinuit, schingiuit, torturat. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

pățít s. n. (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

Stan Pățítul s. pr. m. (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard