Dex pastra, pastra, definiţie pastra, dex.ro Mobile

A (-și) păstra calmul (sau sângele rece) = a rămâne calm
A avea (sau a-și păstra) o portiță de scăpare = a avea (sau a-și păstra) un mijloc de a ieși onorabil dintr-o situație neplăcută, încurcată
A avea mâncărime de (sau la) limbă = a simți mereu nevoia de a vorbi; a fi foarte vorbăreț, palavragiu, limbut; a nu putea păstra un secret
A pune la pastramă = a ucide; a distruge
A păstra amintirea (cuiva sau a ceva) sau a păstra (pe cineva sau ceva) în amintire (sau în inimă, în minte, în suflet) = a) a nu uita niciodată (pe cineva sau ceva); b) a oglindi, a reflecta (ceva din trecut)
A păstra discreția = a nu răspândi o știre, a nu divulga un secret încredințat
A păstra discreție = a nu divulga o taină încredințată
A păstra tăcere(a) = a tăcea; a nu se destăinui
A reduce la scară = a reprezenta un obiect reducându-i dimensiunile, dar păstrând un raport constant al acestor dimensiuni față de realitate
A se face pastramă = a slăbi foarte tare
A tăcea molcom = a păstra tăcere completă, a nu spune nimic
A ține (pe cineva) la pastramă = a ține (pe cineva) închis un timp îndelungat
A ține (sau a deține) un record = a păstra un record obținut; a fi neîntrecut în...
A ține (sau a păstra) rândul = a respecta locul stabilit sau ordinea stabilită
A ține (sau a păstra) sub cheie = a ține (sau a păstra) închis, încuiat
A ține bine = a păstra în stare bună, în ordine deplină, a întreține bine
A ține cuiva rândul = a păstra un loc pentru cineva lângă sine, într-un șir
A ține legătura cu cineva = a rămâne în (strânsă) legătură cu cineva, a păstra legătura cu cineva
A-și rezerva dreptul = a-și păstra pentru sine dreptul de a...
A-și ține (sau a-și păstra) firea = a se stăpâni, a-și păstra cumpătul
de-a străvala = de-a rostogolul, de-a păstrăgala
În depozit = în păstrare

pastra substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	pastra	pastra
nominativ-acuzativ	plural	—	—
genitiv-dativ	singular	pastre	pastrei
genitiv-dativ	plural	—	—
vocativ	singular	pastro
vocativ	plural	—

păstra verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) păstra	păstrare	păstrat	păstrând	singular	plural
		(a) păstra	păstrare	păstrat	păstrând	păstrează	păstrați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	păstrez	(să) păstrez	păstram	păstrai	păstrasem
	a II-a (tu)	păstrezi	(să) păstrezi	păstrai	păstrași	păstraseși
	a III-a (el, ea)	păstrează	(să) păstreze	păstra	păstră	păstrase
plural	I (noi)	păstrăm	(să) păstrăm	păstram	păstrarăm	păstraserăm, păstrasem*
	a II-a (voi)	păstrați	(să) păstrați	păstrați	păstrarăți	păstraserăți, păstraseți*
	a III-a (ei, ele)	păstrează	(să) păstreze	păstrau	păstrară	păstraseră

* Formă nerecomandată