PAȘÁ s. f. v. pașă. (Sursa: DEX '98 )
| pașa substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | pașa | pașaua |
| plural | pașale | pașalele |
| genitiv-dativ | singular | pașale | pașalei |
| plural | pașale | pașalelor |
| vocativ | singular | pașa |
| plural | pașalelor |
| pașă (titlu; -i) substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | pașă | pașa |
| plural | pași | pașii |
| genitiv-dativ | singular | pașă | pașei, pașii |
| plural | pași | pașilor |
| vocativ | singular | pașă, pașo |
| plural | pașilor |
| pașă (plantă; -e) substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | pașă | pașa |
| plural | pașe | pașele |
| genitiv-dativ | singular | pașe | pașei |
| plural | pașe | pașelor |
| vocativ | singular | pașă, pașo |
| plural | pașelor |
