A (nu) lega două în trei = a (nu) pune la o parte ceva din câștigul obținut
A (o) întoarce și pe o parte (sau față) și pe alta = a examina amănunțit, a discuta în detaliu
A acoperi terenul = a fi prezent în mod permanent în orice parte a terenului de joc
A ajunge departe = a răzbi prin greutăți și a atinge scopul dorit
A ajunge la spartul târgului (sau iarmarocului) = a ajunge undeva prea târziu, când lucrurile sunt pe lichidate
A alege cărare = a despărți părul în două cu pieptenele
A alege neghina din grâu (sau grâul din neghină) = a despărți ceea ce este bun de ceea ce este rău
A avea (sau a fi la cineva) mâna = (la jocul de cărți) a-i veni rândul să împartă cărțile
A avea ceva pe inimă = a fi chinuit de un gând neîmpărtășit, a avea o taină în suflet
A avea gura (sau a fi gură) spartă = a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret
A da (sau a lăsa, a pierde) ceva din (sau de la) mână = a da (sau a lăsa, a pierde) ceva care îți aparține sau de care ești sigur că îl poți obține
A da ceva în (sau pe din) două = a împărți în două părți egale; a înjumătăți
A da lecții = a medita (elevii) în particular
A face (sau a fi în) divergență = (despre o parte a unui complet de judecată) a-și exprima sau a avea păreri deosebite de ale majorității asupra unei pricini judecate
A fi (cam) într-o parte = a fi zăpăcit, țicnit, nebun
A fi (cuiva) cu priință = a fi devotat, credincios (cuiva), a fi de partea cuiva
A fi (sau a sta) între două focuri = a fi încolțit din două părți
A fi departe (unul de altul) ca cerul de pământ = a nu se potrivi de loc, a fi în contrast (unul cu altul)
A fi frumos (din partea cuiva) = a se cuveni, a fi cuviincios; a fi lăudabil
A fi mână spartă = a fi risipitor
A fi neam după Adam sau a fi neam (de) a cincea (sau a șasea, a noua) spiță = a fi rudă foarte îndepărtată sau a nu fi rudă de loc cu cineva
A fugi (de ceva sau de cineva) ca dracul de tămâie = a se feri cu cea mai mare grijă de ceva, a ocoli de departe pe cineva pentru a evita situații neplăcute, penibile
A i se lungi (cuiva) ochii (sau căutătura) a drum = a fi dornic de a pleca (departe)
A ieși (sau a se auzi) ca din (sau dintr-o) pivniță = (despre voce) a ieși (sau a se auzi) de departe sau cu timbrul scăzut, profund, grav
A ieși din comun = a se prezenta ca ceva aparte, neobișnuit, deosebit de ceilalți
A intra (în) platcă = a) a pierde o partidă la jocul de cărți; b) a trebui să plătească o datorie
A intra în horă = a începe să ia parte la o acțiune
A lua (pe cineva) pe departe = a începe (cu cineva) o discuție pe ocolite cu scopul de a obține ceva de la el sau de a-i comunica ceva neplăcut
A lua (pe cineva) părtaș = a-și asocia (pe cineva) într-o întreprindere
A lua (sau a ține) parte (sau partea) cuiva = a apăra, a susține; a favoriza
A lăsa șaga (la o parte) sau a-i ajunge (cuiva) șaga (sau de șagă) = a termina cu gluma, a deveni serios
A merge prea departe = a-și îngădui prea multe, a depăși limitele îngăduite
A merge una = a merge alături, nedespărțiți
A mânca pâine și sare (pe un sau dintr-un taler) cu cineva = a trăi împreună cu cineva, a împărți cu cineva binele și răul
A nu fi nici cal, nici măgar = a nu avea o situație precisă, a nu aparține unei categorii determinate
A nu vedea mai departe decât lungul nasului = a fi mărginit
A petrece (pe cineva sau ceva) cu ochii (sau, rar, cu ochiul, din ochi) sau cu privirea (ori cu privirile) = a urmări cu privirea pe cineva sau ceva care pleacă, trece, se îndepărtează; a observa
A plăti oalele sparte = a suferi pentru faptele altuia
A pune la dosar = a) a pune la o parte, a nu da curs (unei cereri sau unui act); b) a nu-i păsa (de ceva), a nu se sinchisi
A pune la o parte = a economisi, a strânge
A pune în ghips = a imobiliza un membru sau o parte a corpului (care prezintă o fractură sau o fisură) cu ajutorul unui pansament făcut din ghips
A rezema pereții (sau peretele) = a nu lua parte la dans, la joc; a nu face nimic
A se arunca (sau a se da) în partea cuiva = a semăna cu cineva (din familie)
A se arunca în partea cuiva = a semăna la chip sau la fire cu cineva (din familie)
A se băga în vorbă ca mărarul în ciorbă sau (rar) a se amesteca ca mărarul în bucate = a participa nepoftit la o discuție
A se culca pe lauri = a se mulțumi cu succesele obținute și a nu duce activitatea mai departe
A se cunoaște (sau a se vedea etc.) cât de colo = a se cunoaște (sau a se vedea etc.) de departe, a fi foarte evident
A se da din drumul cuiva = a se da la o parte, a face cuiva loc să treacă; a înceta să mai împiedice pe cineva în acțiunile sale
PART interj. (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură (dată cu palma). – Onomatopee. (Sursa: DEX '98 )
PART, -Ăadj. care aparține parților, popor din antichitate, de origine iraniană, dintre Eufrat și Indus. ◊ (s. f.) limbă din familia limbilor iraniene, vorbită de parți. (< fr. parthe) (Sursa: MDN )
part interj. (Sursa: Ortografic )
PARȚI s. m. pl. Veche populație de origine iraniană stabilită în vestul Asiei, unde a întemeiat un puternic stat sclavagist în sec. III a. Cr. – Din fr. Parthes. (Sursa: DEX '98 )
PÂRȚ,pârțuri, interj., s. n. 1. Interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de gazele eliminate din organism prin orificiul a**l. 2. S. n. Gaze care se elimină cu zgomot prin orificiul a**l. – Onomatopee. (Sursa: DEX '98 )
PÂRȚinterj. (se folosește pentru a reda zgomotul produs de gazele eliminate din organism prin orificiul a**l). /Onomat. (Sursa: NODEX )
PÂRȚ interj., s. 1. interj. (reg.) târț! 2. s. (FIZIOL.) gaz, vânt, (pop.) bășină, fâsâială, (prin Bucov. și Maram.) târtâită, (fam.) pam. (Sursa: Sinonime )
pîrț interj. – 1. Imită zgomotul unei bășini. – 2. Arată disprețul. Creație expresivă, cf. pîr, și Liebrecht, Germania, XVIII, 456. – Der. pîrțîi, vb. (a da pîrțuri); pîrțîială, s. f. (serie de bășini); pîrțuică, s. f. (diaree). (Sursa: DER )
parți (populație iraniană) s. m. pl. (sg. part) (Sursa: Ortografic )
pârț interj. (Sursa: Ortografic )
pârț s. n., pl. pârțuri (Sursa: Ortografic )
L’UNIVERS EST UN CERCLE DONT LE CENTRE EST PARTOUT ET LA CIRCONFÉRENCE NULLE PART (fr.) Universul este un cerc al cărui centru e pretutindeni și a cărui circumferință nu e nicăieri – Pascal, „Pensées”. (Sursa: DE )
