Dex.Ro Mobile
Vezi 1 expresii

PÁRIA1 s. m. 1. (În India, în concepția brahmanilor) Persoană care se află în afara castelor și care este lipsită de orice drepturi; p. ext. grup social din care face parte o astfel de persoană. 2. Fig. Persoană sau colectivitate urgisită, disprețuită, căreia nu i se recunoaște nici un drept. [Pr.: -ri-a] – Din fr., it. paria. (Sursa: DEX '98 )

PARIÁ2, pariez, vb. I. Intranz. și tranz. 1. A face (sau a pune) pariu, rămășag (de obicei pe o sumă de bani). 2. A participa la anumite jocuri de noroc, în special la curse de cai, angajând sume de bani. [Pr.: -ri-a] – Din fr. parier. (Sursa: DEX '98 )

PÁRIA m. invar. 1) (în India) Persoană aflată în afara castelor și lipsită de orice drepturi. 2) Grup social format din astfel de persoane. 3) fig. Persoană sau colectivitate desconsiderată și repudiată. [Sil. -ri-a] /<fr. paria (Sursa: NODEX )

PARIÁ vb. I. intr., tr. A face un pariu. [Pron. -ri-a, pl.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. parier]. (Sursa: DN )

PÁRIA s.m. 1. (În India, în concepția brahmanilor) Om care nu face parte din nici o castă, fiind lipsit de orice drepturi. 2. Om disprețuit și ocolit de toți, care nu are nici un drept. [Pron. -ri-a. / < fr. paria, cf. hind. parayan]. (Sursa: DN )

PÁRIA1 s. m. inv. 1. (în India, la brahmani) om care nu face parte din nici o castă, lipsit de orice drepturi. 2. (fig.) om disprețuit de toată lumea, lipsit de drepturi. (< fr., it. paria) (Sursa: MDN )

PARIÁ2 vb. intr., tr. a face un pariu. (< fr. parier) (Sursa: MDN )

PARIÁ vb. (pop.) a se lega, a se prinde, (înv. și reg.) a se rămăși. (Pe cât ați ~?) (Sursa: Sinonime )

pária s. m. (sil. -ri-a) (Sursa: Ortografic )

pariá vb. (sil. -ri-a), ind. prez. 1 sg. pariéz, 3 sg. și pl. pariáză, 1 pl. pariém (sil. -ri-em); conj. prez. 3 sg. și pl. pariéze; ger. pariínd (sil. -ri-ind) (Sursa: Ortografic )

A PARIÁ ~éz 1. tranz. A pune pariu; a face rămășag. Am ~at o sticlă de șampanie. 2. intranz. 1) A încheia un pariu. 2) A afirma cu siguranță; a fi sigur. 3) A participa la jocurile de noroc, mizând; a ponta. [Sil. -ri-a] /<fr. parier (Sursa: NODEX )

párie1, párii, s.f. (înv.) copie (după un act). (Sursa: DAR )

párie2, párii, s.f. (reg.) încheiere a unui pariu; pariere. (Sursa: DAR )

Declinări/Conjugări
paria   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) paria pariere pariat pariind singular plural
paria pariați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) pariez (să) pariez pariam pariai pariasem
a II-a (tu) pariezi (să) pariezi pariai pariași pariaseși
a III-a (el, ea) paria (să) parieze paria parie pariase
plural I (noi) pariem (să) pariem pariam pariarăm pariaserăm, pariasem*
a II-a (voi) pariați (să) pariați pariați pariarăți pariaserăți, pariaseți*
a III-a (ei, ele) paria (să) parieze pariau paria pariaseră
* Formă nerecomandată

paria   invariabil

parie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular parie paria
plural parii pariile
genitiv-dativ singular parii pariei
plural parii pariilor
vocativ singular parie, pario
plural pariilor