PARCELÁ, parcelez, vb. I. Tranz. A împărți un teren, o pădure etc. în parcele; a lotiza (1). – Din fr. parceller. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PARCELÁ vb. I. tr. A împărți în parcele (o suprafață de teren). [< fr. parceller]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

PARCELÁ vb. tr. a compartimenta un teren, o pădure etc. în parcele. (< fr. parceller) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

PARCELÁ vb. (reg.) a răclui. (A ~ un teren.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

parcelá vb., ind. prez. 1 sg. parceléz, 3 sg. și pl. parceleáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

PARCÉLĂ, parcele, s. f. Porțiune de teren precis delimitată în cadrul unei suprafețe mai mari, destinată unei anumite întrebuințări; lot. – Din fr. parcelle. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A PARCELÁ ~éz tranz. (terenuri, păduri etc.) A împărți în parcele; a răclui. /<fr. parceller (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

PARCÉLĂ ~e f. Porțiune de teren (de mărimi variabile), de limitată în vederea exploatării. /<fr. parcelle (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

PARCÉLĂ s.f. Porțiune de teren bine delimitată care face parte dintr-un teren mai întins. [< fr. parcelle]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

PARCÉLĂ s. f. porțiune de teren delimitată precis și destinată unui anumit scop. (< fr. parcelle) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

PARCÉLĂ s. v. lot. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

parcélă s. f., g.-d. art. parcélei; pl. parcéle (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard