Dex.Ro Mobile
PARAVÁN, paravane, s. n. 1. Perete subțire sau piesă de mobilier formată dintr-unul sau din mai multe panouri articulate, acoperite cu placaj, pânză, hârtie etc., care desparte un anumit spațiu dintr-o încăpere. ♦ Fig. Ceea ce ascunde, maschează, împiedică vederea; ceea ce servește drept pretext pentru a ascunde o acțiune, o faptă etc. 2. (Rar) Baraj de tablă fixat în pământ în fața roiurilor de lăcuste călătoare. – Din fr. paravent. (Sursa: DEX '98 )

PARAVÁN s.n. Perete mobil sau fix prin care se desparte o anumită porțiune dintr-o încăpere. ♦ (Fig.) Ceea ce împiedică vederea. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. paravent]. (Sursa: DN )

PARAVÁN s. n. 1. perete mobil sau fix prin care se desparte o anumită porțiune dintr-o încăpere. 2. (fig.) ceea ce împiedică vederea. (< fr. paravent) (Sursa: MDN )

PARAVÁN s. v. plasă. (Sursa: Sinonime )

PARAVÁN s. v. parazăpadă. (Sursa: Sinonime )

paraván (paraváne), s. n. – Perete despărțitor, piesă de mobilier care separă o porțiune dintr-o încăpere. Fr. paravent. (Sursa: DER )

paraván s. n., pl. paraváne (Sursa: Ortografic )

PARAVÁN ~e n. 1) Panou sau perete subțire de lemn sau de stofă care izolează o parte a unei încăperi de restul spațiului. 2) Obiect care împiedică vederea. 3) fig. Lucru sau persoană care servește drept pretext pentru a ascunde un alt lucru sau o altă persoană. /<fr. paravent (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
paravan (pl. paravane)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular paravan paravanul
plural paravane paravanele
genitiv-dativ singular paravan paravanului
plural paravane paravanelor
vocativ singular
plural

paravan (pl. paravanuri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular paravan paravanul
plural paravanuri paravanurile
genitiv-dativ singular paravan paravanului
plural paravanuri paravanurilor
vocativ singular
plural