PARAPLEGÍE, paraplegii, s. f. Paralizia ambelor membre inferioare. – Din fr. paraplégie. (Sursa: DEX '98 )
PARAPLEGÍE s.f. (Med.) Paralizie completă a ambelor membre inferioare. [Gen. -iei. / < fr. paraplégie, cf. gr. para – lângă, plege – lovitură]. (Sursa: DN )
PARAPLEGÍE s. f. paralizie completă a membrelor inferioare. (< fr. paraplégie) (Sursa: MDN )
paraplegíe s. f. (sil. -ple-), art. paraplegía, g.-d. art. paraplegíei; pl. paraplegíi, art. paraplegíile (Sursa: Ortografic )
PARAPLEGÍE ~i f. Paralizie totală a membrelor (inferioare sau superioare). /<fr. paraplégie (Sursa: NODEX )
| paraplegie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | paraplegie | paraplegia |
| plural | paraplegii | paraplegiile |
| genitiv-dativ | singular | paraplegii | paraplegiei |
| plural | paraplegii | paraplegiilor |
| vocativ | singular | paraplegie, paraplegio |
| plural | paraplegiilor |
