PARALÍTIC, -Ă, paralitici, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de paralizie. – Din ngr. paralitikós, fr. paralytique. (Sursa: DEX '98 )
PARALÍTIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de paralizie. [Cf. fr. paralytique, lat. paralyticus]. (Sursa: DN )
PARALÍTIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de paralizie. (< fr. paralytique, lat. paralyticus) (Sursa: MDN )
PARALÍTIC adj., s. (MED.) (pop.) damblagiu, (înv. și reg.) slăbănog. (Om ~.) (Sursa: Sinonime )
paralític adj. m., s. m., pl. paralítici; f. sg. paralítică, pl. paralítice (Sursa: Ortografic )
PARALÍTIC ~că (~ci, ~ce) și substantival Care suferă de paralizie. /<ngr. paralitikós, fr. paralitique (Sursa: NODEX )
| paralitic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | paralitic | paraliticul | paralitică | paralitica |
| plural | paralitici | paraliticii | paralitice | paraliticele |
| genitiv-dativ | singular | paralitic | paraliticului | paralitice | paraliticei |
| plural | paralitici | paraliticilor | paralitice | paraliticelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
