paraiéle s.f. pl. (reg.; în sintagmă) luat din paraiéle = paralizat. (Sursa: DAR )
PÂRẮU s. n. v. pârâu. (Sursa: DEX '98 )
PÂRẤU,pâraie, s. n. 1. Apă curgătoare mică, râu mic. 2. Fig. (Adesea adverbial) Cantitate mare (dintr-un lichid); șuvoi. [Var.: pârắu s. n.] – Cf. alb. përrua, rom. râu. (Sursa: DEX '98 )
PÂRÂU ~áien. 1) Apă curgătoare mică; râu mic. 2) Curs de apă format din precipitații atmosferice. 3) fig. Cantitate mare (dintr-un lichid) care se mișcă într-o direcție. /cf. alb. përrua (Sursa: NODEX )
MIERLĂ-DE-PÂRÂU s. v. pescar, pescărel, pescăruș. (Sursa: Sinonime )
PÂRÂU s. 1.(GEOGR.) apă, râuleț, râușor, (reg.) râurel, râuț. (Un ~ șerpuia printre coline.)2.(GEOGR.) apă. (A sărit cu ușurință ~l.) 3. v. șiroi. (Sursa: Sinonime )
RÂNDUNICĂ-DE-PÂRÂU s. v. lăstun-de-mal. (Sursa: Sinonime )
pârâu s. n., art. pârâul; pl. pâráie (Sursa: Ortografic )
părắu (= pârău) s. n. (pl. păraie) (Sursa: DMLR )
pârấu (= pârău) s. n., pl. pârâuri (pâraie) (Sursa: DMLR )
