Dex.Ro Mobile
PARAFINÁ, parafinez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu un strat de parafină (în diverse procese tehnologice). – Din fr. paraffiner. (Sursa: DEX '98 )

PARAFINÁ vb. I. 1. tr. A acoperi (ceva) cu parafină. 2. refl. (Despre parafine) A se depune (în procesul de producție a țițeiului). [< fr. paraffiner]. (Sursa: DN )

PARAFINÁ vb. I. tr., refl. a (se) acoperi cu un strat de parafină. II. refl. (despre parafină) a se depune (în procesul de producție a țițeiului). (< fr. paraffiner) (Sursa: MDN )

parafiná vb., ind. prez. 1 sg. parafinéz, 3 sg. și pl. parafineáză (Sursa: Ortografic )

PARAFÍNĂ, parafine, s. f. 1. Substanță solidă, albă și translucidă, formată dintr-un amestec de hidrocarburi saturate obținute la distilarea țițeiului sau a cărbunilor și întrebuințată la fabricarea lumânărilor, la impregnarea hârtiei și a țesăturilor, ca materie primă în industria chimică etc. 2. (La pl.) Alcani. – Din fr. paraffine. (Sursa: DEX '98 )

A PARAFINÁ ~éz tranz. (hârtie, țesături etc.) A acoperi cu (un strat subțire de) parafină. /<fr. paraffiner (Sursa: NODEX )

A SE PARAFINÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre pereții țevilor de extracție a petrolului) A se acoperi cu parafină. /<fr. paraffiner (Sursa: NODEX )

PARAFÍNĂ ~e f. Substanță solidă incoloră, obținută în special din petrol și având diferite întrebuințări (în industria chimică, la impregnarea lemnului, la apretarea țesăturilor etc.). /<fr. paraffine (Sursa: NODEX )

PARAFÍNĂ s.f. Substanță solidă, albă și translucidă, obținută din distilarea țițeiului sau a cărbunilor și întrebuințată la fabricarea lumânărilor, la prepararea alifiilor etc. [< fr. paraffine]. (Sursa: DN )

PARAFÍNĂ s. f. substanță solidă, albă și translucidă, obținută prin distilarea țițeiului sau a cărbunilor și folosită la fabricarea lumânărilor, a cerii de parchet, la prepararea alifiilor etc. (< fr. paraffine) (Sursa: MDN )

PARAFÍNĂ s. v. alcan. (Sursa: Sinonime )

parafínă s. f., g.-d. art. parafínei; pl. parafíne (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
parafina   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) parafina parafinare parafinat parafinând singular plural
parafinea parafinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) parafinez (să) parafinez parafinam parafinai parafinasem
a II-a (tu) parafinezi (să) parafinezi parafinai parafinași parafinaseși
a III-a (el, ea) parafinea (să) parafineze parafina parafină parafinase
plural I (noi) parafinăm (să) parafinăm parafinam parafinarăm parafinaserăm, parafinasem*
a II-a (voi) parafinați (să) parafinați parafinați parafinarăți parafinaserăți, parafinaseți*
a III-a (ei, ele) parafinea (să) parafineze parafinau parafina parafinaseră
* Formă nerecomandată

parafină   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular parafi parafina
plural parafine parafinele
genitiv-dativ singular parafine parafinei
plural parafine parafinelor
vocativ singular parafină, parafino
plural parafinelor