Dex.Ro Mobile
PANTOMÍMĂ s.f. Arta de a reprezenta idei și sentimente prin gesturi sau prin mimica feței; reprezentație de teatru în care actorii exprimă diversele acțiuni dramatice prin gesturi și prin mimică; scenariul unei astfel de reprezentații. [Var. pantomină s.f. / cf. fr. pantomime, germ. Pantomime]. (Sursa: DN )

PANTOMÍMĂ s. mimodramă. (Sursa: Sinonime )

pantomímă (reprezentație) s. f., g.-d. art. pantomímei; pl. pantomíme (Sursa: Ortografic )

PANTOMÍM, -Ă, pantomimi, -e s. f., s. m. 1. S. f. Exprimare a ideilor și a sentimentelor prin gesturi, mimică, dans; p. ext. ansamblu de gesturi, de mișcări prin care se exprimă anumite idei și sentimente. 2. S. f. Gen de reprezentație teatrală în care actorii exprimă diverse acțiuni dramatice (numai) prin gesturi sau mimică; scenariul unei astfel de reprezentații. 3. S. m. Actor de pantomimă (2); mim. – Din fr. pantomime, germ. Pantomime, it. pantomimo. (Sursa: DEX '98 )

PANTOMÍM ~i m. Actor de pantomimă; mim. /<fr. pantomime, germ. Pantomime (Sursa: NODEX )

PANTOMÍMĂ ~e f. 1) Reprezentație teatrală în care acțiunea dramatică și imaginile artistice sunt exprimate numai prin gesturi și mimică. 2) Artă de exprimare a ideilor și sentimentelor prin gesturi și mimică. 3) fig. Atitudine afectată și ridicolă. /<fr. pantomime, germ. Pantomime (Sursa: NODEX )

PANTOMÍM s.m. Actor de pantomimă; mim. [< fr. pantomime, cf. lat. pantomimus, gr. pantomimos < pas – tot, mimos – imitator]. (Sursa: DN )

PANTOMÍM, -Ă I. s. m. actor de pantomimă; mim. II. s. f. exprimare a ideilor și sentimentelor prin mimică sau prin gesturi. ◊ reprezentație teatrală de acest gen; scenariul unei astfel de reprezentații. (< fr. pantomime, /II/, it. pantomimo, germ. Pantomime) (Sursa: MDN )

PANTOMÍM s. mim. (Un ~ celebru, la circ.) (Sursa: Sinonime )

pantomím (actor) s. m., pl. pantomími (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
pantomim   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pantomim pantomimul pantomi pantomima
plural pantomimi pantomimii pantomime pantomimele
genitiv-dativ singular pantomim pantomimului pantomime pantomimei
plural pantomimi pantomimilor pantomime pantomimelor
vocativ singular pantomimule pantomimo
plural pantomimilor pantomimelor

pantomimă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pantomi pantomima
plural pantomime pantomimele
genitiv-dativ singular pantomime pantomimei
plural pantomime pantomimelor
vocativ singular pantomimă, pantomimo
plural pantomimelor