PANTOCRÁTOR s. n. Icoană pictată în bisericile ortodoxe pe bolta naosului, care reprezintă pe Isus Cristos ca împărat al lumii; p. ext. cupola de deasupra naosului, unde se află această icoană. – Din ngr. pantokrátor. (Sursa: DEX '98 )
PANTOCRÁTORs.n. (Arte) Reprezentare a lui Isus Cristos ca împărat al lumii în iconografia bizantină. [Cf. it. pantocratore, gr. pantokrator]. (Sursa: DN )
PANTOCRATÓRs. n. (în iconografia bizantină) reprezentare a lui Cristos ca împărat al lumii. (< fr. pantocrator, gr. pantokrator) (Sursa: MDN )
*Pantocrátor (nume dat lui Isus Hristos) (-to-cra-) s. propriu m. (Sursa: DOOM 2 )
pantocratór s. m. – Chipul lui Iisus ca rege al universului, care este reprezentat de obicei în cupola bisericilor ortodoxe. Gr. παντοϰράτορ. (Sursa: DER )
pantocrátor s. n. (sil. -cra-) (Sursa: Ortografic )
