PANICÁRD, -Ă, panicarzi, -de, s. m. și f., adj. (Peior.) 1. S. m. și f. Persoană cuprinsă (nejustificat) de panică (care influențează și pe alții). 2. Adj. Care denotă, care manifestă (nejustificat) panică. – Din fr. paniquard. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PANICÁRD, -Ă adj. (Rar) Cu caracter de panică. [< fr. paniquard]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

PANICÁRD, -Ă I. adj., s. m. f. (cel) care se lasă ușor cuprins de panică. II. adj. care denotă, manifestă panică. (< fr. paniquard) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

panicárd adj. m., s. m., pl. panicárzi; f. sg. panicárdă, pl. panicárde (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

PANICÁRD ~dă (~zi, ~de) 1) și sub-stantival Care este cuprins (neîntemeiat) de panică. 2) Care provoacă (nejustificat) panică. /<fr. paniquard (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard