PANDÉMIC, -Ă, pandemici, -ce, adj. (Despre boli) (Care are caracter) de pandemie. – Din fr. pandémique. (Sursa: DEX '98 )
PANDÉMIC, -Ă adj. Cu caracter de pandemie. [Cf. fr. pandémique]. (Sursa: DN )
pandémic adj. m., pl. pandémici; f. sg. pandémică, pl. pandémice (Sursa: Ortografic )
PANDÉMIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de pandemie; propriu pandemiei. /<fr. pandémique (Sursa: NODEX )
| pandemic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | pandemic | pandemicul | pandemică | pandemica |
| plural | pandemici | pandemicii | pandemice | pandemicele |
| genitiv-dativ | singular | pandemic | pandemicului | pandemice | pandemicei |
| plural | pandemici | pandemicilor | pandemice | pandemicelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
