PÁLOȘ, paloșe, s. n. Sabie lată cu două tăișuri, adesea încovoiată spre vârf, care se folosea în trecut; pală3. – Din magh. pallos. (Sursa: DEX '98 )
PÁLOȘ s. (înv.) pată, spată. (Lovitură de ~.) (Sursa: Sinonime )
páloș s. n., pl. páloșe (Sursa: Ortografic )
PÁLOȘ ~e n. înv. Sabie lată cu două tăișuri (încovoiată la vârf). /<ung. pallos (Sursa: NODEX )
| paloș substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | paloș | paloșul |
| plural | paloșe | paloșele |
| genitiv-dativ | singular | paloș | paloșului |
| plural | paloșe | paloșelor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
