PÁLIE, palii, s. f. (Înv.) Carte care conține Vechiul Testament [Acc. și: palíe] – Din ngr. paleá. (Sursa: DEX '98 )
PÁLIE s. v. vechiul testament. (Sursa: Sinonime )
palíe s. f., art. palía, g.-d. art. palíei; pl. palíi, art. palíile (Sursa: Ortografic )
PALÍU, -IE, palii, adj. (Reg.) 1. (Despre picioare; p. ext. despre oameni sau animale) Schilod, infirm; paralizat; șchiop. 2. (Despre ochi; p. ext. despre oameni) Sașiu. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )
PÁLIE ~i f. înv. Carte care conține Vechiul Testament. /<ngr. palaiá (Sursa: NODEX )
PALÍU adj. v. paralizat. (Sursa: Sinonime )
palíu2, -íe, adj. (reg.) nebun, aiurit, trăznit, țicnit; prost. (Sursa: DAR )
palíu3, -íe, adj. (reg.) viteaz, cutezător. (Sursa: DAR )
pălíe1, pălíi, s.f. (pop.) sărbătoare din preajma zilei de sf. Ilie, pentru prevenirea focului, trăznetelor și arșiței; opârlie. (Sursa: DAR )
pălíe2, pălíi, s.f. (reg.) 1. cobila plugului. 2. leasă adăugată saniei pentru a putea încărca cu lemne, cu fân, cu paie etc. (Sursa: DAR )
paliá vb., ind. prez. 1 sg. paliéz, 3 sg. și pl. paliáză (Sursa: Ortografic )
palíu adj. m., f. palíe; pl. m. și f. palíi (Sursa: Ortografic )
| palia verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) palia | paliere | paliat | paliind | singular | plural |
| paliază | paliați |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | paliez | (să) paliez | paliam | paliai | paliasem |
| a II-a (tu) | paliezi | (să) paliezi | paliai | paliași | paliaseși |
| a III-a (el, ea) | paliază | (să) palieze | palia | palie | paliase |
| plural | I (noi) | paliem | (să) paliem | paliam | paliarăm | paliaserăm, paliasem* |
| a II-a (voi) | paliați | (să) paliați | paliați | paliarăți | paliaserăți, paliaseți* |
| a III-a (ei, ele) | paliază | (să) palieze | paliau | paliară | paliaseră |
* Formă nerecomandată
| palie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | palie | palia |
| plural | palii | paliile |
| genitiv-dativ | singular | palii | paliei |
| plural | palii | paliilor |
| vocativ | singular | palie, palio |
| plural | paliilor |
| palie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | palie | palia |
| plural | palii | paliile |
| genitiv-dativ | singular | palii | paliei |
| plural | palii | paliilor |
| vocativ | singular | palie, palio |
| plural | paliilor |
| paliu (adj.) adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | paliu | paliul | palie | palia |
| plural | palii | paliii | palii | paliile |
| genitiv-dativ | singular | paliu | paliului | palii | paliei |
| plural | palii | paliilor | palii | paliilor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
| pălie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | pălie | pălia |
| plural | pălii | păliile |
| genitiv-dativ | singular | pălii | păliei |
| plural | pălii | păliilor |
| vocativ | singular | pălie, pălio |
| plural | păliilor |
