A avea mâncărime de (sau la) limbă = a simți mereu nevoia de a vorbi; a fi foarte vorbăreț, palavragiu, limbut; a nu putea păstra un secret A vorbi vrute și nevrute (sau verzi și uscate, câte-n lună și-n stele) = a vorbi multe și de toate; a flecări, a pălăvrăgi, a sporovăi A înșira moși pe groși (sau verzi și uscate) = a spune tot felul de lucruri fără importanță și fără o succesiune logică; a pălăvrăgi PALAVRAGÍ vb. IV. v. pălăvrăgi. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
PALAVRAGÍ, palavragesc, vb. IV. Intranz. și tranz. A spune palavre; a flecări. [Var.: pălăvrăgí vb. IV] – Din palavragiu. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard
PĂLĂVRĂGÍ, pălăvrăgesc, vb. IV. Intranz. A spune lucruri fără importanță, a vorbi mult și fără rost; a flecări, a trăncăni. [Var.: palavragí vb. IV] – Din palavragiu (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
A PĂLĂVRĂGÍ ~ésc intranz. A spune palavre; a vorbi mult și fără rost; a trăncăni; a flecări; a bârfi. /Din palavragiu (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
PĂLĂVRĂGÍ vb. IV. v. palavragi. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard
PĂLĂVRĂGÍ vb. v. flecări . (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
pălăvrăgí vb. (sil. -vră- ), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pălăvrăgésc , imperf. 3 sg. pălăvrăgeá; conj. prez. 3 sg. și pl. pălăvrăgeáscă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard
palavragi verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) palavragi palavragi re palavragi t palavragi nd singular plural palavrage ște palavragi ți numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) palavrage sc (să) palavrage sc palavragea m palavragi i palavragi sem a II-a (tu) palavrage ști (să) palavrage ști palavragea i palavragi și palavragi seși a III-a (el, ea) palavrage ște (să) palavragea scă palavragea palavragi palavragi se plural I (noi) palavragi m (să) palavragi m palavragea m palavragi răm palavragi serăm, palavragi sem* a II-a (voi) palavragi ți (să) palavragi ți palavragea ți palavragi răți palavragi serăți, palavragi seți* a III-a (ei, ele) palavrage sc (să) palavragea scă palavragea u palavragi ră palavragi seră
* Formă nerecomandată
pălăvrăgi verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) pălăvrăgi pălăvrăgi re pălăvrăgi t pălăvrăgi nd singular plural pălăvrăge ște pălăvrăgi ți numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) pălăvrăge sc (să) pălăvrăge sc pălăvrăgea m pălăvrăgi i pălăvrăgi sem a II-a (tu) pălăvrăge ști (să) pălăvrăge ști pălăvrăgea i pălăvrăgi și pălăvrăgi seși a III-a (el, ea) pălăvrăge ște (să) pălăvrăgea scă pălăvrăgea pălăvrăgi pălăvrăgi se plural I (noi) pălăvrăgi m (să) pălăvrăgi m pălăvrăgea m pălăvrăgi răm pălăvrăgi serăm, pălăvrăgi sem* a II-a (voi) pălăvrăgi ți (să) pălăvrăgi ți pălăvrăgea ți pălăvrăgi răți pălăvrăgi serăți, pălăvrăgi seți* a III-a (ei, ele) pălăvrăge sc (să) pălăvrăgea scă pălăvrăgea u pălăvrăgi ră pălăvrăgi seră
* Formă nerecomandată
