Dex pagubă, paguba, definiţie pagubă, dex.ro Mobile

A da din buzunar = a plăti din banii proprii o pagubă (de care nu ești răspunzător)
A fi (sau a rămâne) păgubaș = a pierde ceva, a fi (sau a rămâne) în pagubă; a păgubi
A fluiera (sau a sufla, a vorbi etc.) a pagubă = a prevesti o pierdere; a-și manifesta regretul pentru o pierdere suferită
A fluiera în (sau a) pustiu = a fluiera în semn de neizbândă, de părere de rău, de plictiseală; a fluiera a pagubă
A plăti (cuiva) cu dobândă = a se răzbuna cu prisosință și violență (pe cineva) pentru o pagubă sau o suferință
A se lăsa păgubaș = a renunța la ceva
A sufla (sau a bate) în (sau din) buze = a rămâne păgubaș; a fluiera a pagubă
A sufla (sau a bate) în buze = a rămâne păgubaș; a fluiera a pagubă
A-și scoate pârleala = a-și găsi o compensație, a se despăgubi (de o pagubă materială, de o osteneală etc.)
N-are să se scufunde pământul = nu se va întâmpla nici un rău, nu va fi prea mare pagubă
Nu s-o face gaură (sau bortă) în cer = n-o să fie cine știe ce pagubă, n-o să se întâmple nici un rău
Nu se va face gaură (sau bortă) în cer = nu are să fie cine știe ce pagubă, nu are să se întâmple nici un rău
Sănătate (bună)! = a) formulă de urare la despărțire; b) s-a sfârșit, nu mai e nimic de făcut; puțin îmi pasă! atâta pagubă! 2) Tărie, robustețe
lăsa (pe cineva) păgubaș = a provoca (cuiva) o pierdere; a păgubi
În dauna (cuiva sau a ceva) = în paguba, în detrimentul (cuiva sau a ceva)
În detrimentul (cuiva sau a ceva) = în dauna, în paguba (cuiva sau a ceva)
În pagubă = pierzând bani sau alte bunuri
în peana (cuiva sau a ceva) = în paguba, în dauna

PÁGUBĂ, pagube, s. f. 1. Pierdere materială suferită de cineva sau adusă cuiva; stricăciune care provoacă o pierdere, o daună. ◊ Loc. adv. În pagubă = pierzând bani sau alte bunuri. ◊ Expr. Atâta pagubă! sau mare pagubă! nici o pagubă! pagubă-n ciuperci! expresii exclamative care arată resemnarea sau nepăsarea pentru o pierdere suferită. A fi rău de pagubă, se spune despre cineva ghinionist sau despre cineva ori ceva care aduce ghinion. A fluiera (sau a sufla, a vorbi etc.) a pagubă = a prevesti o pierdere; a-și manifesta regretul pentru o pierdere suferită. 2. Fig. Știrbire, pierdere a calității, a valorii unui lucru; prejudiciu moral. ◊ Loc. prep. În paguba (cuiva sau a ceva), aducând un prejudiciu. ◊ Expr. (Reg.) Pagubă că... (sau de...) sau e pagubă să... = păcat că... (sau de...); e regretabil să... – Din sl. paguba. (Sursa: DEX '98 )

PÁGUBĂ ~e f. 1) Pierdere materială sau spirituală suferită de cineva; daună. 2) Stricăciune pricinuită cuiva; daună. ◊ A fi în ~ a păgubi. ~-n ciuperci (atâta ~) puțin îmi pasă. [G.-D. pagubei] /<sl. paguba (Sursa: NODEX )

PÁGUBĂ s. 1. daună, pierdere, prejudiciu, stricăciune, (înv. și pop.) pricaz, (pop.) vătămare, (înv. și reg.) smintă, sminteală, (prin Ban.) ștetă, (înv.) scădere, stricare, stricătură, vătămătură. (~ele provocate de incendiu.) 2. pierdere, (fig.) pârleală. (Cum și-a scos ~?) (Sursa: Sinonime )

Pagubă ≠ câștig, dobândă, folos, profit, venit (Sursa: Antonime )

págubă (págube), s. f. – Daună, prejudiciu, pierdere. Sl. paguba (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 238). – Der. păgubi, vb. (a aduce daune, a prejudicia; a pierde), din sl. pagubiti „a pierde”; păgubaș, s. m. (victimă, om care pierde, prejudiciat); păgubitor, adj. (care aduce pagubă); păgubos, adj. (dezavantajos; nefast); păgubnic, adj. (înv., dăunător, vătămător); despăgubi, vb. (a compensa, a indemniza; a se revanșa), format după fr. dédommanger. (Sursa: DER )

págubă s. f., g.-d. art. págubei; pl. págube (Sursa: Ortografic )

pagubă substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	pagubă	paguba
nominativ-acuzativ	plural	pagube	pagubele
genitiv-dativ	singular	pagube	pagubei
genitiv-dativ	plural	pagube	pagubelor
vocativ	singular	pagubă, pagubo
vocativ	plural	pagubelor