- A face caragațe = a face glume (pe socoteala cuiva); a umbla cu păcăleli
PĂCĂLEÁLĂ, păcăleli, s. f. Glumă, farsă, șotie; păcălire, păcălitură. – Păcăli + suf. -eală. (Sursa: DEX '98 )
PĂCĂLEÁLĂ ~éli f. 1) v. A PĂCĂLI. 2) Vorbă sau faptă prin care cineva păcălește sau este păcălit. /a păcăli + suf. ~eală (Sursa: NODEX )
PĂCĂLEÁLĂ s. 1. v. farsă. 2. v. înșelare. 3. v. înșelătorie. (Sursa: Sinonime )
păcăleálă s. f., g.-d. art. păcălélii; pl. păcăléli (Sursa: Ortografic )
păcăleală substantiv feminin | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | păcăleală | păcăleala |
plural | păcăleli | păcălelile |
genitiv-dativ | singular | păcăleli | păcălelii |
plural | păcăleli | păcălelilor |
vocativ | singular | păcăleală, păcălealo |
plural | păcălelilor |