PĂTIMÍRE,pătimiri, s. f. (Înv. și pop.) Faptul de a pătimi; patimă, suferință, chin. ♦ Boală. – V. pătimi. (Sursa: DEX '98 )
PĂTIMÍRE s. v. chin. (Sursa: Sinonime )
PĂTIMÍRE s. v. afecțiune, boală, maladie. (Sursa: Sinonime )
pătimíre s. f., g.-d. art. pătimírii; pl. pătimíri (Sursa: Ortografic )
PĂTIMÍ,pătimesc, vb. IV. (Înv. și pop.) 1. Tranz. și intranz. A suferi, a îndura, a răbda, a păți. 2. Intranz. A fi bolnav, a zăcea. – Din patimă. (Sursa: DEX '98 )
A PĂTIMÍ ~ésc 1.intranz. A trece prin patimi; a avea o durere fizică sau morală (cauzată de o boală sau de diferite greutăți, neplăceri etc.); a suferi. 2.tranz. A suporta depășind cu greu; a îndura. /Din patimă (Sursa: NODEX )
PĂTIMÍRE ~if. 1) v.A PĂTIMI. 2) Suferință fizică sau morală. 3) înv. Alterare de natură organică sau funcțională a stării normale a unui organism uman; boală. /v. a pătimi (Sursa: NODEX )
PĂTIMÍ vb. 1. v. îndura. 2. a suferi, (înv. și pop.) a se munci. (De multe a mai ~!) (Sursa: Sinonime )
PĂTIMÍ vb. v. suferi. (Sursa: Sinonime )
pătimí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pătimésc, imperf. 3 sg. pătimeá; conj. prez. 3 sg. și pl. pătimeáscă (Sursa: Ortografic )
