Dex.Ro Mobile
PĂRTINÍ, părtinesc, vb. IV. Tranz. A avantaja în mod conștient pe cineva, a ține parte cuiva (în dauna altuia). – Din parte. (Sursa: DEX '98 )

PĂRTINÍ vb. a avantaja, a favoriza, a privilegia, a proteja, (înv. și reg.) a pristăni, (înv.) a fățărnici. (Arbitrul l-a ~.) (Sursa: Sinonime )

părtiní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. părtinésc, imperf. 3 sg. părtineá; conj. prez. 3 sg. și pl. părtineáscă (Sursa: Ortografic )

A PĂRTINÍ ~ésc tranz. (persoane) A susține în mod abuziv, acordând avantaje (adesea nemotivat și în detrimentul altora); a proteja; a privilegia; a avantaja; a favoriza. /Din parte (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
părtini   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) părtini părtinire părtinit părtinind singular plural
părtinește părtiniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) părtinesc (să) părtinesc părtineam părtinii părtinisem
a II-a (tu) părtinești (să) părtinești părtineai părtiniși părtiniseși
a III-a (el, ea) părtinește (să) părtinească părtinea părtini părtinise
plural I (noi) părtinim (să) părtinim părtineam părtinirăm părtiniserăm, părtinisem*
a II-a (voi) părtiniți (să) părtiniți părtineați părtinirăți părtiniserăți, părtiniseți*
a III-a (ei, ele) părtinesc (să) părtinească părtineau părtini părtiniseră
* Formă nerecomandată