PĂDURÉSC adj. v. sălbatic. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
pădurésc, pădureáscă, adj. (înv. și reg.; despre plante) de pădure. (Sursa: DAR ) Copy to clipboard
pădurí , pădurésc, vb. IV (reg.) 1. a tăia lemne din pădure (pentru propria gospodărie). 2. (refl.; despre vița de vie) a crește mare și stufoasă. (Sursa: DAR ) Copy to clipboard
păduresc adjectiv masculin feminin nearticulat articulat nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular pădure sc pădure scul pădurea scă pădurea sca plural pădure ști pădure știi pădure ști pădure știle genitiv-dativ singular pădure sc pădure scului pădure ști pădure știi plural pădure ști pădure știlor pădure ști pădure știlor vocativ singular — — plural — —
păduri verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) păduri păduri re păduri t păduri nd singular plural pădure ște păduri ți numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) pădure sc (să) pădure sc pădurea m păduri i păduri sem a II-a (tu) pădure ști (să) pădure ști pădurea i păduri și păduri seși a III-a (el, ea) pădure ște (să) pădurea scă pădurea păduri păduri se plural I (noi) păduri m (să) păduri m pădurea m păduri răm păduri serăm, păduri sem* a II-a (voi) păduri ți (să) păduri ți pădurea ți păduri răți păduri serăți, păduri seți* a III-a (ei, ele) pădure sc (să) pădurea scă pădurea u păduri ră păduri seră
* Formă nerecomandată
