PÂSLÁR, pâslari, s. m. (Mai ales la plural.) Cizmă sau papuc de pâslă. – Pâslă + suf.-ar. (Sursa: DEX '98 )
pâslár s. m., pl. pâslári (Sursa: Ortografic )
PÂSLÁR ~i m. 1) mai ales la pl. v. PÂSLĂ. 2) Meșter de pâsle. /pâslă + suf. ~ar (Sursa: NODEX )
| pâslar substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | pâslar | pâslarul |
| plural | pâslari | pâslarii |
| genitiv-dativ | singular | pâslar | pâslarului |
| plural | pâslari | pâslarilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
