(A spune) două vorbe și-un cuvânt = (a spune) pe scurt, în puține cuvinte
(Merge sau calcă) parcă are ouă-n poală sau parcă calcă pe ouă = (merge) cu exagerată băgare de seamă
(Oltean) cu douăzeci și patru (sau cu gura plină) de măsele = (om) voinic și isteț, descurcăreț, abil
(Peste) nouă mări și (nouă) țări = foarte departe
A (nu) lega două în trei = a (nu) pune la o parte ceva din câștigul obținut
A alege cărare = a despărți părul în două cu pieptenele
A avea nouă băieri la pungă = a fi foarte zgârcit
A avea nouă suflete ca pisica = a fi rezistent, a avea o mare vitalitate
A avea nouă vieți (sau suflete) = a fi foarte rezistent sau foarte viteaz
A bate cîmpii = a divaga Porțiune de cîmpie, nefragmentată, situată între două văi principale ( Colentinei)
A bate la stroi sau a purta în stroi = a aplica cuiva o pedeapsă disciplinară, constând în trecerea printre două rânduri de soldați care îl lovesc unul după altul cu vergi
A da ceva în (sau pe din) două = a împărți în două părți egale; a înjumătăți
A face (pe cineva) de două parale = a certa (aspru) (pe cineva)
A fi (sau a se crede) în al șaptelea (sau în al nouălea) cer = a fi extrem de bucuros, de fericit, de mândru
A fi (sau a sta ca o) pisică plouată = a fi abătut, descurajat, fără chef; a arăta prost, a avea o ținută necorespunzătoare
A fi (sau a sta) ca o curcă (sau ca o găină) plouată sau ca un câine plouat = a fi trist, abătut
A fi (sau a sta) între două focuri = a fi încolțit din două părți
A fi cu două limbi sau a avea mai multe limbi = a fi mincinos, fățarnic, prefăcut
A fi neam după Adam sau a fi neam (de) a cincea (sau a șasea, a noua) spiță = a fi rudă foarte îndepărtată sau a nu fi rudă de loc cu cineva
A fi în al nouălea cer = a fi în culmea fericirii
A lega două-n tei = a reuși să adune ceva avere
A lua un nou aspect, o nouă formă etc. = a se schimba, a se transforma
A nu plăti (nici) o ceapă (degerată) sau (nici) două parale (ori doi bani etc.) = a nu avea nici o valoare
A nu se lăsa (cu una, cu două, o dată cu capul etc.) = a nu admite să cedeze, a se împotrivi cu îndârjire
A ploua (sau a turna) cu cofa (sau ca din cofă) = a ploua foarte tare, torențial
A ploua (sau a turna) cu găleata = a ploua foarte tare, torențial
A ploua ca prin sită = a ploua mărunt și des; a cerne, a bura
A pune (pe cineva) pe două coloane = a demonstra că cineva a plagiat, expunând, în coloane alăturate, textul plagiatorului și originalul folosit de acesta
A rupe mâța în două = a fi voinic, energic, curajos
A se da pe brazdă = a se îndrepta; a se deprinde cu o noua situație, a se acomoda
A se face că plouă = a da impresia că nu observă un lucru sau un fapt neplăcut
A se face în două = (despre drumuri, rețele etc.) a se bifurca, a se despărți, a se ramifica
A se pune (sau a sta) la mijloc = a interveni între două persoane care se ceartă, pentru a le împiedica să se încaiere; a media într-un conflict
A semăna (cu cineva) ca două picături (de apă) = a avea exact aceeași înfățișare cu altă persoană, a fi leit
A semăna cu cineva (sau cuiva) bucățică ruptă (sau tăiată) ori a semăna ca două picături (de apă) = a semăna perfect cu cineva, a fi leit cu altul
A spune (cuiva) două vorbe = a comunica ceva cuiva
A sta (sau a rămâne, a se uita) ca vițelul la poarta nouă = a sta (sau a rămâne, a se uita) uimit, nedumerit, dezorientat (în fața unei situații noi și neașteptate, căreia nu-i poți face față)
A sta ca o găină (sau curcă) plouată = a arăta necăjit, fără vlagă, fără chef
A sta pe ouă = a cloci
A suge (de) la două oi = a trage concomitent foloase din două părți
A umbla cu (sau a avea) două proțapuri la car = a fi pregătit pentru orice eventualitate
A umbla cu ostropețul = a umbla din casă în casă, invitând la ospățul de a doua zi după cununie
A umbla după doi iepuri deodată = a urmări în același timp două scopuri, două avantaje diferite
A umbla pe două cărări = a umbla clătinându-se, a fi beat
A umbla să iei (sau să scoți) două piei de pe o oaie = a urmări un câștig exagerat
A împăca și capra, și varza = a mulțumi și pe unul, și pe altul; a împăca două interese opuse
A închide paranteza = a) a pune, în scris, partea a doua a semnului parantezei la locul cuvenit; b) a termina o digresiune introdusă în cursul unei comunicări
A ține (pe cineva) în șapte (sau nouă) frâie = a supraveghea (pe cineva) de aproape, a nu-i lăsa nici o libertate
A(-și) deschide (larg sau amândouă) ușile = a lăsa intrarea liberă; a primi cu bucurie pe cineva în casă
A-i lua (cuiva) (și) pielea (de pe el) sau șapte (ori nouă) piei = a exploata pe cineva crâncen, a-l jecmăni
OUÁ, pers. 3 óuă, vb. I. Intranz., refl. și tranz. (Despre păsări, insecte) A face ouă. [Pr.: o-ua] – Din ou. (Sursa: DEX '98 )
OUÁ vb. a face. (Găina a ~ două ouă.) (Sursa: Sinonime )
ouá vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. óuă; ger. ouând; part. ouát (Sursa: Ortografic )
OU,ouă, s. n. 1. Celulă rezultată dintr-un ovul fecundat de un s**********d și din care se dezvoltă, prin diviziuni repetate, un nou organism; zigot. ♦ Spec. Oul (1) de pasăre, protejat de o coajă calcaroasă și alcătuit din două membrane, din albuș și din gălbenuș, care este folosit ca aliment. ◊ Loc. adj. Ca oul = fragil. ◊ Expr. (Despre cloșcă) A sta pe ouă = a cloci. A umbla cu cineva ca cu un ou (moale) = a trata pe cineva (supărăcios) cu prea multe menajamente, a menaja foarte mult pe cineva. (Merge sau calcă) parcă are ouă-n poală sau parcă calcă pe ouă = (merge) cu exagerată băgare de seamă. Oul lui Columb = problemă pe care cineva o rezolvă într-un mod foarte simplu, deși anterior părea foarte complicată și fără soluție. ♦ (Bot.) Celulă reproducătoare rezultată din fuziunea a doi gameți: zigot. 2. (Urmat de determinări care indică materia) Obiect în formă de ou (1). ◊ (Pop.) Oul genunchiului = rotulă. Oul piciorului = os proeminent care unește laba piciorului cu partea de jos a femurului[1]. – Lat. ovum. (Sursa: DEX '98 )
A OUÁpers.3 ouătranz. (ouă) A depune eliminând din organism (pentru reproducere). [Sil. o-ua] /Din ou (Sursa: NODEX )
A SE OUÁ se ouăintranz. (despre păsări și insecte) A face ouă. [Sil. o-ua] /Din ou (Sursa: NODEX )
OU ouăn. 1) Celulă s*****ă feminină la organismele animale sau vegetale din care, în urma fecundării, se poate dezvolta un organism nou. 2) Corp format din albuș și gălbenuș și învelit într-o coajă calcaroasă, eliminat din organism de păsări și de alte animale ovipare, în care se dezvoltă (prin clocire) puiul și care se poate folosi, în majoritatea cazurilor, ca aliment. ◊ A face (pe cineva) cu ~ și cu oțet a certa foarte tare. A umbla cu cineva ca cu ~l (moale) a acorda atenție exagerată unei persoane susceptibile. ~l lui Columb problemă ușor rezolvabilă, dar care anterior părea foarte complicată. 3) Obiect de formă ovoidă. ◊ ~l genunchiului rotulă. ~l piciorului gleznă. /<lat. ovum (Sursa: NODEX )
OU s. 1. (pop.) plod. (~ de găină.)2.ou fecundat v. zigot. (Sursa: Sinonime )
OU s. v. cartof, t******l. (Sursa: Sinonime )
OUĂLE-GĂÍNILOR s. pl. v. păpădie. (Sursa: Sinonime )
OUĂLE-PÓPII s. pl. v. spânz. (Sursa: Sinonime )
OUL GENÚNCHIULUI s. v. rotulă. (Sursa: Sinonime )
OUL PICIÓRULUI s. v. gleznă. (Sursa: Sinonime )
OUL-ÍNULUI s. v. lubiț. (Sursa: Sinonime )
óu (óuă), s. n. – 1. Celulă care conține germenul unei ființe din aceeași speță. – 2. Nod, maleolă. – 3. (Arg.) T******l. – Mr. ou, megl. uou, istr. owu. Lat. ovum (Pușcariu 1232; Candrea-Dens., 1294; REW 6128), cf. vegl. yuv, it. ouvo, logud., cat. ou, prov. uou, fr. oeuf, sp. huevo, port. ovo. Pentru sensul al doilea, cf. ALR, I, 59. – Der. oua, vb. (a face ouă), mr. oauă, uare, probabil direct dintr-un lat. *ovare (Pușcariu 1233; Graur, BL, V, 107); ouat, s. n. (acțiunea de a oua); ouătoare, adj. f. (care produce ouă). Cf. oară. – Der. neol. (din fr.) oval, adj.; ovar, s. n.; ovul, s. n. (Sursa: DER )
ou s. n., art. óul; pl. óuă, art. óuăle, g.-d. art. óuălor (Sursa: Ortografic )
C’EST À PRENDRE OU À LAISSER (fr.) ori iei, ori te lipsești – Modalitate de a propune un lucru care trebuie acceptat ca atare ori respins. (Sursa: DE )
JE PRENDS MON BIEN OÚ JE LE TROUVE (fr.) iau (ceea ce-mi trebuie) de unde găsesc – Molière, „Les fourberies de Scapin”, act. II, scena 11. A devenit deviza celor care nu-și fac nici un scrupul când este vorba să-și procure ceva. (Sursa: DE )
LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierdută din toate este cea în care n-ai râs – Chamfort, „Maximes, caractères et anecdotes”, II. (Sursa: DE )
MAIS OÚ SONT LES NEIGES D’ANTAN? (fr.) dar unde-s zăpezile de altădată? – Villon, „Balade des dames du temps jadis”. Vers celebru. Evocarea nostalgică a unor vremuri de demult și pentru totdeauna apuse. (Sursa: DE )