OSTRÁCĂ,ostrace, s. f. (Înv.) Scoică, stridie. ♦ Cochilie sau ciob de lut pe care fiecare cetățean din vechea Atena scria numele celui socotit periculos, ca să fie îndepărtat temporar din Atica. – Din ngr. óstrakon. (Sursa: DEX '98 )
ostrácă s. f., g.-d. art. ostrácei; pl. ostráce (Sursa: Ortografic )
