OSTEOMALACÍE, osteomalacii, s. f. Formă de decalcifiere a oaselor provocată de tulburări profunde în metabolismul fosforului și al calciului din substanța osoasă. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéomalacie. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

OSTEOMALACÍE s.f. (Med.) Înmuiere a scheletului produsă de decalcifiere (prin îmbătrânire). [Gen. -iei. / < fr. ostéomalacie, cf. gr. osteon – os, malakia – înmuiere]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

OSTEOMALACÍE s. f. ramolisment al scheletului, prin decalcifiere. (< fr. ostéomalacie) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

osteomalacíe s. f. (sil. -te-o-), art. osteomalacía, g.-d. art. osteomalacíei; pl. osteomalacíi (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard