OSATÚRĂ,osaturi, s. f. 1. Totalitatea oaselor unui vertebrat; schelet, osărie. 2. Schelet de rezistență al unei construcții, al unei mașini, al unei nave etc. ♦ Fig. Constituție internă, structură, alcătuire (a ceva). – Din fr. ossature. (Sursa: DEX '98 )
OSATÚRĂs.f.1. Totalitatea oaselor unui vertebrat; schelet. 2. Element de susținere, de rezistență al unei construcții, al unei mașini etc. ♦ (Fig.) Constituție internă, structură. [< it. ossatura, cf. fr. ossature]. (Sursa: DN )
OSATÚRĂs. f. 1. totalitatea oaselor unui vertebrat; schelet. 2. (fig.) constituție internă; structură. 3. sistem de bare, structura de rezistență a unei construcții, mașini etc. (< fr. ossature) (Sursa: MDN )
OSATÚRĂ s. 1. v. sistem osos. 2. v. structură. (Sursa: Sinonime )
osatúră s. f., g.-d. art. osatúrii; pl. osatúri (Sursa: Ortografic )
OSATÚRĂ ~if. 1) (la om și la animalele vertebrate) Ansamblul oaselor dintr-un organism; schelet. 2) Totalitate a elementelor care constituie baza de rezistență a unei construcții; carcasă; schelet. 3) fig. Constituție internă a unei opere scrise; schemă compozițională; schelet. /<fr. ossature (Sursa: NODEX )
