ORTOPÉDIC, -Ă, ortopedici, -ce, adj. Care aparține ortopediei, privitor la ortopedie. – Din fr. orthopédique, germ. orthopädisch. (Sursa: DEX '98 )
ORTOPÉDIC, -Ă adj. Referitor la ortopedie. [< fr. orthopédique, germ. orthopädisch]. (Sursa: DN )
ORTOPÉDIC, -Ă adj. referitor la ortopedie. (< fr. orthopédique) (Sursa: MDN )
ortopédic adj. m., pl. ortopédici; f. sg. ortopédică, pl. ortopédice (Sursa: Ortografic )
ORTOPÉDIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de ortopedie; propriu ortopediei. Operație ~că. Aparat ~. /<fr. orthopédique, germ. orthopädisch (Sursa: NODEX )
| ortopedic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | ortopedic | ortopedicul | ortopedică | ortopedica |
| plural | ortopedici | ortopedicii | ortopedice | ortopedicele |
| genitiv-dativ | singular | ortopedic | ortopedicului | ortopedice | ortopedicei |
| plural | ortopedici | ortopedicilor | ortopedice | ortopedicelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
